Istoricul Marius Diaconescu a analizat luni consecințele alegerilor parlamentare din Ungaria, susținând că victoria lui Péter Magyar nu va aduce o schimbare radicală de politică externă, potrivit Mediafax. Votul din 12 aprilie 2026 a reprezentat, în opinia sa, în primul rând o reacție a cetățenilor ungari față de corupția regimului Viktor Orbán și față de degradarea serviciilor esențiale, precum sănătatea și educația.
Budapesta rămâne la „două capete” — și față de Bruxelles, și față de Moscova.
Potrivit istoricului, noul lider politic, Péter Magyar, va beneficia de o relație mai relaxată cu Bruxellesul și de o posibilă deblocare a fondurilor europene pentru Ungaria — suma blocată se ridică la aproximativ 20 de miliarde de euro. Cu toate acestea, Diaconescu estimează că Magyar nu va renunța la avantajele construite de predecesorul său în relația cu Moscova, inclusiv la prețul preferențial al gazelor rusești.
În esență, noua guvernare de la Budapesta va continua o parte importantă din direcțiile de politică externă ale fostului executiv Orbán. Tonul se va schimba, fondul va rămâne același, apreciază istoricul.
Diaconescu consideră că nu vor exista procese de amploare împotriva figurilor importante din cercul de putere al lui Viktor Orbán. Invocă lipsa unei tradiții în condamnarea corupției la nivel înalt și absența unor instituții juridice complet neutre în Ungaria.
România pierde un avantaj de imagine la nivel european.
Unul dintre cele mai interesante efecte ale schimbării de putere de la Budapesta vizează direct România. Istoricul avertizează că țara noastră ar putea pierde un avantaj de imagine la nivel european, deoarece nu va mai putea fi prezentată în contrast favorabil cu „Ungaria lui Viktor Orbán” — percepută până acum drept exemplul negativ din regiune. Această repoziționare ar putea influența inclusiv accesul Bucureștiului la finanțări europene.
🗞️ Citește și Acestea
Referitor la dosarele sensibile din regiune, Diaconescu susține că Magyar nu va abandona condiționarea sprijinului pentru Ucraina de acordarea unor drepturi suplimentare minorității maghiare și de menținerea livrărilor de produse petroliere rusești prin conducta Drujba.
Orbán în opoziție — mai radical, nu mai tăcut.
Istoricul estimează că Viktor Orbán își va radicaliza discursul naționalist din opoziție, cu atacuri nu doar la adresa Uniunii Europene, ci și a Ucrainei și României. Cât privește Kelemen Hunor, liderul UDMR, Diaconescu apreciază că acesta va rămâne în fruntea formațiunii, în ciuda susținerii deschise acordate lui Orbán, pe motiv că reprezintă în continuare un factor de echilibru în politica românească.
Întrebarea fundamentală rămâne deschisă: este victoria lui Magyar o alternanță autentică sau o schimbare „regizată”, menită să deblocheze relațiile Ungariei cu Uniunea Europeană? Răspunsul, spune istoricul, se va vedea abia peste câțiva ani.
Unul dintre puținii politicieni care ar putea plăti prețul acestei tranziții este ministrul de Externe Péter Szijjártó, cel care a definit în ultimii ani politica externă maghiară apropiată de Moscova.
