Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) a stabilit marți, 21 aprilie 2026, că Ungaria a încălcat dreptul Uniunii Europene prin stigmatizarea și marginalizarea comunității LGBT+, într-o hotărâre fără precedent la nivel european, potrivit Digi24.
Decizia CJUE: o premieră în istoria dreptului european.
Cazul vizează legea adoptată de guvernul lui Viktor Orbán în 2021, prezentată oficial drept o măsură pentru protecția copilului împotriva pedofiliei. În realitate, actul normativ restricționa sau interzicea complet prezentarea conținutului LGBT+ în media accesibilă minorilor, iar magazinele aveau interzis să vândă produse cu tematică LGBT pe o rază de 200 de metri în jurul bisericilor și școlilor.
Curtea, reunind toți 27 de judecători, a constatat că legea încalcă mai multe drepturi prevăzute în Carta drepturilor fundamentale a UE: interzicerea discriminării pe criterii de orientare sexuală, respectarea vieții private și de familie, precum și libertatea de exprimare și de informare. Este prima dată în istoria UE când o instanță constată că un stat membru a violat articolul 2 din Tratatul UE — cel care stabilește valorile fundamentale ale Uniunii —, potrivit HotNews.ro.
Reacții: ONG-uri celebrează, Orban moștenește factura.
Sesizarea CJUE a fost inițiată de Comisia Europeană în iulie 2022, la care s-au alăturat 16 state membre — inclusiv Franța și Germania — plus Parlamentul European. Organizații nonguvernamentale din Ungaria, inclusiv Amnesty International și Comitetul Helsinki, au salutat hotărârea drept „istorică”, subliniind că politica de excludere a guvernului Orbán „nu are ce căuta în interiorul UE”.
🗞️ Citește și Acestea
Raportoarea Parlamentului European pentru cazul Ungariei, Tineke Strik (Greens/EFA, Țările de Jos), a declarat că verdictul confirmă „stigmatizarea, intimidarea și încălcările drepturilor” suferite de comunitatea LGBT+ sub regimul Orbán, adăugând că hotărârea are implicații dincolo de Ungaria, clarificând că valorile europene POT fi supuse direct judecății Curții.
Consecințe și context politic.
Decizia vine la numai câteva zile după ce Viktor Orbán, aflat la putere de 16 ani, a pierdut alegerile legislative din 12 aprilie în fața conservatorului pro-european Peter Magyar, liderul Partidului Tisza. Noul premier are acum responsabilitatea directă de a abroga legislația contestată.
Magyar a transmis deja un mesaj de incluziune, declarând că Ungaria vrea să fie o țară „în care nimeni nu este stigmatizat pentru că iubește altfel sau în mod diferit față de majoritate”. Partidul Tisza deține o majoritate de două treimi în Parlamentul de la Budapesta — 141 de mandate din 199 —, ceea ce îi conferă capacitatea de a modifica orice lege.
Dacă Ungaria nu se conformează hotărârii CJUE, Comisia Europeană poate solicita sancțiuni financiare. Cazul marchează un precedent major în dreptul european și ar putea influența viitoare conflicte similare privind valorile fundamentale ale UE.
