Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Uniunea Europeană încearcă să finalizeze un mecanism complex de garanții naționale pentru a susține un pachet de împrumuturi de până la 210 miliarde de euro destinate Ucrainei, potrivit unor documente consultate de Politico. România figurează cu o contribuție estimată la 4,4 miliarde de euro, poziționându-se în a doua treime a listei contribuțiilor, alături de state precum Irlanda, Danemarca sau Austria.
Statele membre vor trebui să își asume individual angajamente financiare masive pentru a acoperi riscurile unui împrumut structurat pe baza valorificării activelor rusești înghețate. Germania ar urma să acopere cea mai mare parte, circa 52 de miliarde de euro. Inițiativa vine în completarea unui împrumut de reparații de 165 de miliarde de euro propus de Comisia Europeană, construit pe valoarea activelor rusești blocate în UE.
Arhitectura complexă a garanțiilor europene.
Active rusești în valoare de aproximativ 185 de miliarde de euro se află sub administrarea Euroclear, iar alte 25 de miliarde sunt blocate în diverse bănci europene. Împărțirea garanțiilor se face proporțional între statele membre, însă calculele ar putea crește dacă anumite capitale, precum Budapesta, refuză să participe.
Dacă anumite state apropiate de Moscova vor refuza să participe la schema de garanții, sumele aferente celorlalte state, inclusiv României, ar putea crește. Politico notează că, deși unele țări din afara UE, precum Norvegia, au fost luate în calcul pentru a acoperi parțial pachetul, Oslo s-a distanțat recent de idee prin declarațiile ministrului de finanțe, Jens Stoltenberg (fost secretar general al NATO).
🗞️ Citește și Acestea
Garanțiile sunt necesare pentru a obține acordul crucial al premierului belgian Bart De Wever, care se teme că Belgia, țara în care funcționează Euroclear, ar putea rămâne singura responsabilă în eventualitatea în care Rusia ar solicita rambursări.
Criza bugetară a Ucrainei accentuează presiunile.
Kievul se confruntă cu un deficit de 71,7 miliarde de euro în 2025 și riscă să taie cheltuielile publice încă din aprilie dacă nu sunt găsite resurse suplimentare. Ungaria a blocat vineri emiterea de noi datorii comune ale UE pentru acoperirea acestui deficit, obligând Bruxellesul să accelereze negocierile pentru folosirea activelor rusești înghețate.
Cancelarul german Friedrich Merz s-a deplasat vineri la Bruxelles pentru discuții directe cu Bart De Wever, oferind garanții că Germania va acoperi un sfert din întregul pachet, cea mai mare proporție dintre toate statele membre. „Am avut un schimb de opinii foarte constructiv„, a declarat Merz, subliniind că preocupările Belgiei privind utilizarea activelor rusești sunt legitime și trebuie tratate astfel încât toate statele UE să împartă în mod echitabil riscurile.
Destinația fondurilor: apărare și nevoi bugetare.
Noua schemă de finanțare prevede ca 115 miliarde de euro să fie direcționate către industria de apărare a Ucrainei în următorii cinci ani, în timp ce 50 de miliarde ar urma să acopere nevoile bugetare imediate ale Kievului. Alte 45 de miliarde vor fi utilizate pentru rambursarea unui împrumut acordat Ucrainei anul trecut de țările G7. Fondurile vor fi eliberate în șase tranșe de-a lungul anului, potrivit prezentărilor interne ale Comisiei.
📊 CIFRE CHEIE: • 210 miliarde euro: Valoarea totală a garanțiilor pregătite de UE pentru Ucraina • 4,4 miliarde euro: Contribuția României la schema de garanții • 52 miliarde euro: Contribuția Germaniei, cea mai mare din UE • 71,7 miliarde euro: Deficitul bugetar al Ucrainei în 2025
Control sporit pentru prevenirea deturnării fondurilor.
Pentru a preveni deturnarea fondurilor, Comisia va implementa o serie de verificări adaptate fiecărui domeniu de finanțare. În ceea ce privește industria de apărare, Bruxellesul va valida prealabil contractele și planurile de cheltuieli, înainte ca banii să fie utilizați.
Totodată, executivul european va transmite statelor membre o analiză detaliată a nevoilor Ucrainei și a fluxurilor de asistență militară și financiară, astfel încât capitalele europene să poată urmări în timp real destinația și utilizarea fondurilor. Acest nivel de transparență este necesar pentru a asigura sprijinul statelor membre și pentru a justifica contribuțiile financiare în fața opiniei publice europene.
