Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Fostul judecător al Curții Constituționale Tudorel Toader susține că legea integrității, respinsă joi de Senat, nu ridica probleme de neconstituționalitate, ci a picat din cauza intereselor politice, potrivit Digi24. Proiectul, care viza declarațiile de avere și situațiile de incompatibilitate ale demnitarilor, a fost respins cu doar 55 de voturi favorabile.
Amendamentul pe care Fritz îl consideră „scris cu dedicație”
Proiectul privind integritatea în funcțiile publice ajunsese în plenul Senatului după ce, cu doar câteva ore înainte, Comisia juridică adoptase un amendament controversat, propus de senatorul Ion Cristinel Rujan (PSD) și susținut de parlamentarii AUR. Textul prevedea că persoanelor față de care s-a constatat definitiv o stare de incompatibilitate sau un conflict de interese, chiar înainte de intrarea în vigoare a legii, le încetează de drept funcția sau mandatul în termen de 30 de zile.
Primarul Timișoarei, Dominic Fritz, liderul USR, a acuzat PSD că a introdus amendamentul special pentru a-l îndepărta din funcție. El a calificat măsura drept neconstituțională, susținând că introduce o sancțiune nouă pentru fapte petrecute înainte de adoptarea legii. Situația sa este direct vizată: pe 18 iunie, Înalta Curte de Casație și Justiție i-a respins definitiv recursul împotriva raportului Agenției Naționale de Integritate, confirmând existența unui conflict de interese administrativ.
Toader: legea se aplică pe viitor
Tudorel Toader îl contrazice pe liderul USR și explică distincția dintre data faptelor care au generat conflictul de interese și data la care legea ar fi produs efectul juridic al încetării mandatului. „Nu este neconstituțională legea pentru că, pe de o parte, se aplică după intrarea legii în vigoare și se aplică pentru un motiv pe care cineva îl are în portofoliul lui, că s-a aflat într-o stare de incompatibilitate”, a declarat Toader la Euronews, potrivit Euronews.ro.
🗞️ Citește și Acestea
Fostul judecător constituțional a explicat că, în cazul unei reglementări civile sau administrative, nu este obligatoriu ca toate situațiile juridice avute în vedere să se fi născut după intrarea legii în vigoare. A oferit ca exemplu situația unui parlamentar declarat incompatibil pentru fapte comise într-un mandat de deputat, dar care începe ulterior un mandat de senator: constatarea definitivă din vechiul mandat poate produce consecințe și asupra noii funcții eligibile.
„Interese de toate felurile, la toate nivelurile”
Într-o declarație separată pentru Agerpres, Toader a pus respingerea proiectului mai degrabă pe seama calculelor politice decât a argumentelor juridice: „Dacă a picat la Senat, a picat pentru că sunt interese de toate felurile, la toate nivelurile”.
Liderul senatorilor PNL, Daniel Fenechiu, a venit cu o poziție asemănătoare, susținând că situația mandatului lui Fritz trebuie analizată prin raportare la hotărârea deja pronunțată de Înalta Curte. „Este o decizie a ÎCCJ care vorbește foarte clar despre sancțiuni, pierderea mandatului acum, când s-a constatat, nu peste doi ani”, a declarat Fenechiu, potrivit Ziare.com. PNL a refuzat în final să voteze proiectul în forma modificată de Comisia juridică.
De la ce a pornit conflictul de interese al lui Fritz
Potrivit Agenției Naționale de Integritate, Dominic Fritz a contractat în campania electorală un împrumut de 25.000 de lei de la un arhitect, iar ulterior, ca primar, a participat la emiterea unui act administrativ în beneficiul firmei acestuia, un referat privind un Plan Urbanistic Zonal. Suma a fost restituită din rambursarea cheltuielilor electorale de către Autoritatea Electorală Permanentă.
Fritz a susținut că documentația fusese pregătită integral înainte să devină primar și că a semnat doar o variantă identică a unui document deja aprobat de predecesorul său. Înalta Curte a reținut însă că, în materia conflictului de interese, nu trebuie dovedit un prejudiciu concret, fiind suficientă existența unui interes patrimonial care ar fi putut afecta imparțialitatea edilului.
Proiectul legii integrității ar urma să fie redepus în Parlament, fără amendamentele care au provocat disputa dintre PSD, USR și PNL. Rămâne de văzut dacă noua formă va reuși să întrunească un consens politic mai larg.
