Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Donald Trump, președintele Statelor Unite, a confirmat joi că o „armadă” navală americană se îndreaptă spre Golful Persic, menținând presiunea asupra Teheranului în contextul tensiunilor generate de reprimarea violentă a protestelor antigu
vernamentale din Iran, potrivit Al Jazeera. Decizia vine la câteva zile după ce Trump părea să fi renunțat la amenințările cu intervenție militară.
Portavionul Abraham Lincoln în tranzit.
„Avem multe nave care se îndreaptă în această direcție, în caz de nevoie”, le-a declarat Trump joi jurnaliștilor aflați la bordul avionului prezidenţial Air Force One, în timp ce se întorcea de la Forumul Economic Mondial de la Davos. „Aș prefera să nu se întâmple nimic, dar îi monitorizăm foarte atent”, a adăugat președintele american.
Potrivit TRT World, portavionul nuclear USS Abraham Lincoln și grupul său de atac, care include distrugătoare, avioane de luptă F-35 și alte aeronave de combat, au fost redirecționate din Marea Chinei de Sud spre Orientul Mijlociu. Date de urmărire maritimă arată că portavionul a trecut marți prin Strâmtoarea Malacca, aflându-se acum la doar câteva zile distanță de Golful Persic.
Conform Israel Hayom, în Golful Persic se află deja două distrugătoare americane cu capacități de lovire de precizie și apărare aeriană, alături de trei nave pentru contracararea minelor, esențiale în cazul unei posibile amenințări iraniene de închidere a Strâmtorii Hormuz.
Opțiuni militare „decisive”.
Presiunea lui Trump asupra consilierilor săi pentru opțiuni militare „decisive” împotriva Iranului continuă, potrivit The Wall Street Journal, citat de The Jerusalem Post. Oficiali americani au declarat că președintele utilizează repetat cuvântul „decisiv” când descrie impactul pe care dorește să îl aibă orice acțiune americană.
Conform raportărilor media, avioane de luptă F-15E au aterizat duminică în Iordania, iar sisteme suplimentare de apărare aeriană, inclusiv Patriot și THAAD, urmează să fie desfășurate în regiune. Aceste pregătiri oferă SUA mai multe opțiuni de lovitură, în timp ce coordonarea regională continuă.
Situația din Iran.
Mișcarea de protest din Iran, declanșată pe 28 decembrie, a luat amploare pe 8 ianuarie, sfidând deschis Republica Islamică, înainte de a fi reprimată violent. Televiziunea de stat iraniană a anunțat miercuri că 3.117 persoane au fost ucise, într-un prim bilanț oficial mult inferior celui avansat de organizațiile pentru drepturile omului.
Șeful Gardienilor Revoluției – brațul ideologic al liderului suprem iranian – a amenințat joi Israelul și Statele Unite cu un „destin dureros”, declarând că forțele sale au „degetul pe trăgaci”. Procurorul general iranian, Mohammad Movahedi, a lăsat să se înțeleagă miercuri că „provocatorii” responsabili pentru proteste „vor fi judecați și pedepsiți conform tuturor procedurilor legale”.
Dilema diplomatică.
Săptămâna trecută, Trump părea să fi renunțat la amenințările militare după ce a declarat că a primit asigurări că Teheranul a suspendat execuțiile planificate ale manifestanților. Cu toate acestea, confirmarea continuării pregătirilor militare arată că administrația americană menține presiunea asupra regimului iranian.
Diplomați din țările Golfului au făcut lobby la Trump pentru a nu ataca Iranul, în contextul în care orice acțiune militară directă riscă să destabilizeze întreaga regiune. Orice lovitură americană ar putea provoca represalii iraniene împotriva bazelor militare americane din Golf, împotriva Israelului și împotriva infrastructurii energetice globale din Strâmtoarea Hormuz.
Trump s-a declarat deschis unor discuții cu Teheranul, menționând că „poate că nu va fi nevoie să folosim” forța militară desfășurată. Rămâne de văzut dacă desfășurarea „armadei” navale americane va determina schimbări în comportamentul regimului iranian sau va escalada tensiunile într-o regiune deja fragilă.






















