Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Trei mari spitale din București – Institutul Fundeni, Institutul de Boli Cardiovasculare CC Iliescu și Institutul Oncologic – se confruntă în continuare cu probleme grave de încălzire, anunță ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete. În unele saloane, temperatura a scăzut până la 16 grade Celsius, iar operații chirurgicale au fost amânate, potrivit Digi24.
Criza căldurii persistă în spitale strategice.
Problema încălzirii în unitățile sanitare din Capitală nu a fost rezolvată integral, deși au trecut deja săptămâni de la debutul crizei. Ministrul Sănătății recunoaște deschis că situația rămâne precară, în ciuda măsurilor improvizate luate pentru a suplini lipsa agentului termic.
„În continuare se suplimentează căldura cu sisteme de aer condiționat sau cu calorifere. Nu este rezolvat în totalitate, aș fi ipocrit să zic că s-a rezolvat”, a declarat Alexandru Rogobete pentru Medika TV. El a subliniat că temperatura în calorifere fluctuează semnificativ de la o zi la alta, fără a asigura o încălzire constantă.
Cea mai gravă situație este la Institutul de Boli Cardiovasculare CC Iliescu, unde temperaturile au ajuns la 16 grade Celsius în unele saloane. „Gândiți-vă că la CC Iliescu sunt saloane, zone, unde temperaturile ajung la 16 grade”, a precizat ministrul pentru News.ro, conform HotNews.ro.
🗞️ Citește și Acestea
Impact direct asupra pacienților și activității medicale.
Consecințele lipsei de încălzire afectează direct capacitatea spitalelor de a trata pacienții. La Institutul CC Iliescu, intervențiile chirurgicale care nu sunt urgențe au fost deja amânate, iar internările sunt acum temporizate în funcție de gradul de urgență al cazurilor.
„Se fac internări doar că sunt temporizate cele care POT fi amânate și nu pun în pericol viața pacientului”, a explicat Rogobete. Această situație pune presiune suplimentară pe un sistem medical deja suprasolicitat, forțând managementul spitalelor să prioritizeze cazurile critice.
La Institutul Clinic Fundeni, situația începe să revină lent la normal, dar rămân probleme semnificative. Institutul de Oncologie se află și el pe lista unităților sanitare afectate, unde pacienții vulnerabili din cauza tratamentelor intensive sunt expuși la temperaturi necorespunzătoare.
Pentru a preveni o catastrofă la nivelul rețelei electrice, Ministerul Sănătății și cel al Energiei au dispus verificări biquotidiene. „Împreună am decis să trimitem de două ori pe zi în aceste spitale echipe tehnice din partea distribuitorului de energie electrică să verifice instalațiile pentru a monitoriza consumul”, a detaliat ministrul, potrivit Profit.ro.
Soluția pe termen lung: autonomie energetică pentru spitale.
Rogobete propune o strategie fundamentală pentru viitor: dotarea spitalelor strategice cu centrale termice proprii, astfel încât acestea să devină autonome din punct de vedere al încălzirii și apei calde. „Pentru spitalele strategice, spitalele mari, spitalele de urgență, spitalele în care nu pot să închid ușa peste noapte, rămân la ideea că este absolut necesar ca în acest an să investim pentru a avea propria centrală termică”, a afirmat ministrul.
Această soluție nu este nouă, dar devine din ce în ce mai urgentă pe măsură ce infrastructura veche a Bucureștiului continuă să cedeze. Problemele cu sistemul centralizat de termoficare se repetă periodic de ani de zile, lăsând bolnavii să sufere în fiecare iarnă.
Ministrul admite că deficiențele sunt structurale și de lungă durată. „Sunt periodice, de ani de zile, dar cred că important este să privim strategic, spre dezvoltarea sistemului”, a declarat Rogobete, potrivit Digi24. El propune ca investițiile în centrale termice proprii să fie prioritare pentru spitalele mari, clinice și cele de importanță strategică națională.
Lecția crizei apei din Prahova.
Experiența recentă din județul Prahova, unde cinci spitale au rămas fără apă potabilă timp de aproape două săptămâni, a schimbat perspectiva autorităților asupra vulnerabilității infrastructurii sanitare. „Având experiența din Prahova, în care cinci spitale au rămas fără apă aproape două săptămâni, să construim bazine de apă potabilă care să asigure funcționarea spitalului 24-48 de ore”, a explicat ministrul.
Criza de la Prahova a demonstrat că spitalele trebuie să aibă capacitatea de a funcționa independent pentru perioade scurte în caz de avarii sau catastrofe. Soluția propusă include construirea de bazine de rezervă care să garanteze autonomia pe cel puțin 24-48 de ore în situații de criză.
Această abordare reflectă o schimbare de paradigmă: de la gestionarea reactiv
ă a crizelor la planificare preventivă și investiții în reziliența sistemului medical. „Încercăm să învățăm din aceste erori repetitive care se văd de ani de zile”, a subliniat Rogobete.
Context: o problemă veche în Capitală.
Problema încălzirii în București nu este nouă și nici izolată. Infrastructura de termoficare a Capitalei este învechită, cu magistrale principale de peste 900 km și secundare de aproape 3.000 km, multe dintre ele nemodernizate de decenii. Cazanele de la CET Sud, principala sursă de agent termic, au peste 55-60 de ani, fiind depășite din punct de vedere tehnologic.
Sistemul centralizat funcționează la capacitate maximă, fără rezerve pentru situații de avarie. Acest lucru explică de ce orice defecțiune majoră lasă zeci de mii de bucureșteni și instituții vitale, inclusiv spitale, fără căldură și apă caldă.
Spitalele cu centrale termice proprii, precum Spitalul Colțea, nu au înregistrat probleme în această perioadă, demonstrând viabilitatea soluției propuse de Ministerul Sănătății. Autonomia energetică devine astfel nu doar o opțiune, ci o necesitate pentru asigurarea continuității actului medical.
