Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Fostul președinte Traian Băsescu a lansat, într-un interviu acordat jurnalistului Sebastian Zachmann pentru Recorder, un atac dur la adresa președintelui Nicușor Dan, pe care îl acuză de lentoare în gestionarea crizei politice și de faptul că, în opinia sa, „nu poate servi țara”. Fostul șef al statului a comentat și disputa dintre PSD și PNL, folosind metafora unei „cămări întregi cu șobolani roșii și galbeni”.
Metafora șobolanilor, îndreptată spre Bolojan și disputa PSD-PNL
Băsescu a criticat modul în care Ilie Bolojan, președintele PNL și premier interimar, a gestionat public tema privilegiilor și a cheltuielilor din administrația locală, acuzându-l că a vizat exclusiv PSD, deși responsabilitatea ar fi, spune el, împărțită între cele două partide istorice de guvernare.
„Dintr-odată, într-o noapte, Bolojan a văzut șobolanul. În loc să țină lumina aprinsă să vadă că e o cămară întreagă cu șobolani roșii și galbeni, lui i-a plăcut să vadă numai un șobolan roșu. Ei erau bine amestecați, cum au fost și pe liste comune la europarlamentare în 2024. Erau, de fapt, mii de șobolani galbeni și roșii”, a declarat fostul președinte, potrivit Adevărul.
Fostul șef al statului l-a acuzat pe liderul PNL de ipocrizie politică, amintind că acesta are, în opinia sa, o istorie de colaborare informală cu social-democrații, inclusiv susținerea suspendării sale din 2007 și a candidaturii lui Mircea Geoană la prezidențialele din 2009.
„Nu poate servi țara.” Criticile la adresa lui Nicușor Dan.
Cea mai dură parte a intervenției lui Băsescu l-a vizat însă pe Nicușor Dan. Fostul președinte consideră că actualul șef al statului gestionează greșit criza politică declanșată după demiterea Guvernului Bolojan și că ar fi trebuit să acționeze mult mai rapid în desemnarea unui nou premier.
„Președintele este lent, nu face desemnări. Le-a întârziat 30 de zile până la prima desemnare”, a spus Băsescu, potrivit Adevărul.
Întrebat cum ar fi procedat el în locul actualului președinte, Băsescu a fost tranșant: „Aș fi optat pentru una a doua zi după ce mi-au fost anunțate. Pentru că nu-i treaba președintelui să se ocupe de majoritate”, a declarat fostul șef al statului, în dialog cu Sebastian Zachmann, la Recorder.
Fostul președinte a mers și mai departe, spunând că Nicușor Dan și-ar fi transferat, „în mod neconstituțional”, responsabilitatea formării majorității către partide. „Toată lumea îi spune: «Mai ai o pârghie, fă o desemnare». El nu face nimic. Practic, nu poate servi țara. E un președinte care acum nu poate servi țara, într-un moment de criză internă. Nu poate să asigure guvernul”, a conchis Băsescu, potrivit Cotidianul.
Declarațiile de la Recorder nu sunt un episod izolat. Cu câteva săptămâni mai devreme, la Digi24, Băsescu spusese despre același subiect că președintele „și-a abandonat rolul de președinte”, iar tergiversarea desemnării unui premier reprezintă, în opinia sa, o încălcare a Constituției de către toți actorii implicați: președinte, partide și Guvernul Bolojan deopotrivă, potrivit Digi24.
Lecția de „președinte-jucător”
Băsescu, poreclit în epoca propriilor mandate drept „președintele-jucător”, a explicat la Recorder cum ar fi acționat el în locul lui Nicușor Dan. Fostul președinte susține că nu s-ar fi implicat în viața internă a unui partid, așa cum consideră că a făcut Nicușor Dan atunci când l-a desemnat premier pe Adrian Veștea, de la PNL, ci ar fi cooptat direct un partid întreg la guvernare, așa cum spune că a procedat el însuși cu PC-ul lui Dan Voiculescu, o soluție pe care o numește el însuși „imorală”, dar eficientă.
„Dacă vă uitați la evenimentele desfășurate în timpul mandatului meu, veți constata reacții mult mai rapide la desemnarea de noi premieri”, a punctat fostul președinte, adăugând că actualul șef al statului are, spre deosebire de el, sprijinul a 6 milioane de voturi, un capital politic pe care încă nu l-ar fi valorificat printr-o formațiune proprie.
Fostul președinte a sugerat chiar și o soluție de perspectivă pentru Nicușor Dan: preluarea structurii PMP, pentru a construi „un partid de centru-dreapta care lipsește în peisajul politic”.
Contextul: două luni de criză politică și guverne blocate
Declarațiile lui Băsescu survin într-un moment în care blocajul politic de la București se apropie de două luni. După căderea Guvernului Bolojan, în urma unei moțiuni de cenzură depuse de PSD, Nicușor Dan a trecut prin mai multe runde de consultări și desemnări eșuate, inclusiv varianta Adrian Veștea, care nu a reușit să adune o majoritate parlamentară.
În prezent, pe masa președintelui se află două variante de premier propuse de partide: Sorin Grindeanu, din partea PSD, și Siegfried Mureșan, din partea PNL-USR-UDMR. Băsescu susține că oricare dintre cele două ar fi trebuit desemnată imediat, chiar cu riscul căderii în Parlament, pentru a debloca situația.
Criza vine pe fondul unor presiuni economice și financiare tot mai mari: programul de înzestrare a Armatei, în valoare de 8,3 miliarde de euro, și aproximativ 10 miliarde de euro din fonduri PNRR rămân condiționate de existența unui guvern cu susținere parlamentară deplină.
Reacții: Băsescu nu e o voce izolată.
Criticile fostului președinte se adaugă unui cor tot mai larg de nemulțumiri față de modul în care Nicușor Dan gestionează criza, deși motivele invocate diferă radical de la un partid la altul.
Cel mai vehement critic rămâne liderul AUR, George Simion, care a amenințat în repetate rânduri cu suspendarea șefului statului. „La cum s-a comportat până acum Nicușor Dan, trebuie suspendat”, a declarat Simion, potrivit Știrile ProTV, iar pe 30 iunie AUR a anunțat oficial declanșarea procedurii de suspendare, acuzându-l pe președinte că „încalcă voința democratică” prin desemnări care ar reflecta doar opțiunea sa personală, potrivit Adevărul.
Liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu, a mers pe aceeași linie, dar cu o formulare și mai dură: la Digi24, Peiu a susținut că președintele „a creat această criză și o amplifică”, cerând, la rândul său, suspendarea sa, potrivit HotNews.
Nemulțumirea nu vine doar din opoziție. Din interiorul fostei coaliții, deputatul PNL Alexandru Muraru l-a acuzat pe președinte că „protejează PSD” în negocierile pentru formarea guvernului și i-a cerut public să își ceară scuze față de partid, potrivit Adevărul.
Interesant este că nu toate criticile converg în aceeași direcție. Liderul deputaților UDMR, Csoma Botond, a declarat recent că președintele Nicușor Dan ar fi devenit chiar „prea mult jucător”, depășindu-l în implicare politică pe însuși Traian Băsescu, mai ales prin desemnarea contestată a lui Adrian Veștea, potrivit Gândul.
Paradoxul acestor reacții, venite simultan dinspre un fost președinte și un partid din opoziție care îl acuză de pasivitate excesivă, dinspre un partid din fosta coaliție care îl acuză de partizanat, și dinspre un aliat parlamentar care îl acuză de implicare excesivă, ilustrează cât de contestată este, în acest moment, strategia de la Cotroceni, indiferent de direcția în care se mișcă.
Analiză: o comparație care spune mai mult despre prezent decât despre trecut
Comparația constantă dintre Traian Băsescu și Nicușor Dan, tot mai prezentă în spațiul public, nu ține doar de stilul celor doi președinți, ci reflectă o întrebare mai profundă despre rolul instituției prezidențiale în perioade de criză: cât de mult se poate implica șeful statului în jocul politic al partidelor, fără a depăși limitele constituționale ale funcției.
Băsescu revendică pentru sine un model activ, aproape partizan, al președinției, în care șeful statului forțează soluții și își asumă riscuri politice directe. Nicușor Dan a susținut public, în repetate rânduri, o poziție opusă: că formarea majorității parlamentare este responsabilitatea partidelor, nu a Cotrocenilui.
Diferența dintre cele două filozofii explică, în bună măsură, și tonul din ce în ce mai dur al criticilor fostului președinte. Dar faptul că nemulțumiri similare, deși cu argumente adesea contradictorii, vin simultan de la AUR, PNL și UDMR arată că actuala criză politică a erodat rapid capitalul de încredere cu care Nicușor Dan a pornit la mandat. Cu fiecare săptămână de blocaj, miza economică a crizei, de la fondurile PNRR la programul de înarmare, crește, iar presiunea publică asupra Cotrocenilui pentru o soluție rapidă pare să se intensifice.
Rămâne de văzut dacă președintele va opta, în perioada următoare, pentru una dintre cele două variante aflate pe masă, Grindeanu sau Mureșan, sau dacă va continua runda de consultări cu partidele mai mici din Parlament, în căutarea unei formule alternative.
–






















