Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Avocatul Toni Neacșu, cunoscut pentru implicarea sa în dosare de corupție de rang înalt, a avertizat că numirile la conducerea DNA și Parchetului General sunt pregătite ca „un troc politic cu serviciile secrete”. Declarațiile au fost făcute în contextul în care Consiliul Superior al Magistraturii urmează să analizeze candidaturile pentru aceste funcții cheie din justiția românească, potrivit StiriPeSurse.ro.
Acuzații grave privind interferența serviciilor secrete.
Neacșu susține că procesul de selecție pentru funcțiile de procuror-șef al DNA (Direcția Națională Anticorupție) și procuror general al României este viciat de interese politice și de presiuni din partea SRI (Serviciul Român de Informații) și SIE (Serviciul de Informații Externe). „Într-o media plină de deontologi și puriști în numele independenței justiției, pe mine mă îngrozește că nimeni nu condamnă intențiile declarate ale președintelui Nicușor Dan de a face din numirile la vârful parchetelor un troc politic, punându-le la pachet cu numirile inevitabil politice de la SRI și SIE”, a declarat avocatul.
Potrivit acestuia, candidații pentru funcțiile de vârf din parchetele specializate sunt evaluați nu doar pe baza competenței profesionale, ci și în funcție de „loialitatea față de anumite centre de putere politică și a serviciilor secrete”. Neacșu a subliniat că această situație compromite independența sistemului judiciar și pune sub semnul întrebării capacitatea DNA de a-și îndeplini misiunea anticorupție.
Avocatul a precizat că „numirile la vârful ÎCCJ le face Consiliul Superior al Magistraturii, fără implicarea vreunui politician, iar la parchete accentul e pus pe o selecție meritorie din interiorul sistemului judiciar”, conform Capital.ro.
Reacția autorităților și a CSM.
Consiliul Superior al Magistraturii nu a oferit încă un răspuns oficial la aceste acuzații, dar surse din cadrul instituției au declarat că „procesul de selecție se desfășoară conform legii și că toate candidaturile sunt evaluate în mod transparent”.
Secția pentru procurori a CSM urmează să analizeze în următoarea ședință, programată pentru luna ianuarie, rapoartele de evaluare ale candidaților pentru funcția de procuror-șef DNA. În martie și aprilie 2026 expiră mandatele actualilor procurori șefi ai DNA, DIICOT și al procurorului general al României.
Neacșu a mai precizat că „trocul politic” dintre partidele de guvernare și serviciile secrete ar presupune o împărțire a controlului: DNA ar urma să revină unei persoane agreate de un partid, în timp ce Parchetul General ar fi condus de o persoană apropiată altui partid, toate aceste înțelegeri fiind mediate de reprezentanții serviciilor secrete. „Acum, fără nici un fel de scrupul democratic, președinția lasă să se scurgă informația că aceste numiri vor fi negociate politic între partidele de la guvernare”, a scris Neacșu, conform Ziare.com.
Context și implicații pentru independența justiției.
Aceste acuzații apar în contextul în care România se confruntă cu presiuni din partea Comisiei Europene pentru menținerea independenței sistemului judiciar. Mecanismul de Cooperare și Verificare (MCV) a fost ridicat în 2019, dar Bruxelles-ul continuă să monitorizeze îndeaproape evoluțiile din justiția românească.
Experți în drept constituțional avertizează că interferențele politice în numirile de la vârful parchetelor specializate ar putea avea consecințe grave pentru credibilitatea sistemului judiciar românesc. „Dacă aceste acuzații se dovedesc a fi reale, ne aflăm în fața unui moment critic pentru statul de drept în România”, au declarat observatori ai justiției.
Organizațiile neguvernamentale care activează în domeniul justiției au solicitat CSM să facă publice toate etapele procesului de selecție și să asigure transparența maximă pentru a evita suspiciunile de clientelism politic. Deocamdată, autoritățile au răspuns că respectă toate procedurile legale și că deciziile finale vor fi luate exclusiv pe baza criteriilor profesionale.
Viitoarele săptămâni vor fi decisive pentru a vedea dacă acuzațiile avocatului Toni Neacșu au fundament sau reprezintă doar speculații fără acoperire factuală.






















