Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Fostul judecător constituțional Toni Greblă este de părere că PNL nu ar trebui să sesizeze CCR cu privire la desemnarea lui Adrian Veștea ca premier, considerând că disputele politice ar trebui rezolvate prin dialog între politicieni, potrivit ziare.com. Declarația a fost făcută la postul RTV.
Greblă: justiția constituțională riscă să fie percepută ca părtinitoare
„Nu trebuie să tranșeze conflictele politice întotdeauna instanțele de judecată, eventual Curtea Constituțională, pentru că polarizează societatea o decizie în funcție de ceea ce avem simpatie și antipatie”, a spus Toni Greblă, fost senator PSD și fost judecător la Curtea Constituțională.
Acesta a adăugat că, în opinia sa, o decizie a CCR pe acest subiect ar fi privită diferit de public în funcție de simpatiile politice ale fiecăruia, ceea ce ar putea afecta percepția asupra imparțialității instituției. „Considerăm că justiția, eventual justiția constituțională, este părtinitoare din această cauză”, a mai precizat fostul judecător.
PNL vrea să sesizeze CCR pe desemnarea lui Veștea
O parte din conducerea PNL, alături de Ilie Bolojan, premier interimar, și Mircea Abrudean, președintele Senatului, intenționează să sesizeze CCR în privința desemnării lui Adrian Veștea drept premier, potrivit unor surse din partid citate de Mediafax.
🗞️ Citește și Acestea
Problema de fond pe care tabăra Bolojan vrea să o aducă în atenția Curții este desemnarea lui Veștea ca premier, în condițiile în care președintele Nicușor Dan nu a mai organizat consultări cu partidele după retragerea lui Eugen Tomac, potrivit articolului 103 din Constituție. Acest articol prevede că președintele desemnează un candidat la funcția de prim-ministru în urma consultării partidului care are majoritatea absolută în Parlament sau, în lipsa acesteia, a partidelor reprezentate în legislativ.
Susținătorii lui Nicușor Dan susțin, în replică, potrivit Jurnalul.ro, că desemnarea lui Veștea s-a petrecut în cadrul aceleiași proceduri, întrucât Tomac și-a depus mandatul de premier desemnat, fără ca președintele să fie obligat să reia consultările de la zero.
Ce spun deciziile anterioare ale CCR
Nici Constituția, nici Curtea Constituțională nu au stabilit explicit dacă președintele poate desemna un nou candidat la funcția de prim-ministru atunci când premierul desemnat anterior își depune mandatul. Există însă o serie de decizii CCR din ultimii 12 ani care delimitează sfera de influență a președintelui în această procedură.
Ultima decizie relevantă a Curții pe acest subiect datează din 2020, dintr-un conflict juridic de natură constituțională dintre fostul președinte Klaus Iohannis și Parlament, după ce Iohannis l-a desemnat premier pe Ludovic Orban, demis anterior prin moțiune de cenzură. Potrivit jurisprudenței citate în acea decizie, candidatul desemnat de președinte „nu reprezintă alegerea exclusivă a Președintelui”, ci rezultatul consultărilor cu forțele politice parlamentare, iar președintele nu poate exercita discreționar această competență.
Conflictul din interiorul PNL
Nominalizarea lui Adrian Veștea a generat tensiuni puternice în PNL, unde acesta și-a anunțat deja candidatura la șefia partidului, iar o parte din liberali discută despre posibila debarcare a președintelui partidului, Ilie Bolojan. Declarația lui Toni Greblă vine astfel într-un moment în care orice decizie privind sesizarea CCR ar putea adânci disputele interne din PNL, în paralel cu negocierile pentru formarea noului Guvern.
Tensiunile din partid s-au amplificat și pe fondul unor contestații depuse la instanțele de judecată. O parte dintre liberali au atacat în instanță mandatul imperativ dat de conducerea PNL parlamentarilor partidului, situație considerată de alți membri ai formațiunii drept contradictorie, în condițiile în care aceiași contestatari au acordat, la rândul lor, mandate similare delegaților din filialele pe care le conduc.
Precedentul Ludovic Orban, citat de echipa Bolojan
Echipa Bolojan invocă, în argumentația pe care intenționează să o aducă în fața CCR, precedentul din 2020, când fostul președinte Klaus Iohannis l-a desemnat premier pe Ludovic Orban, după ce acesta fusese demis prin moțiune de cenzură votată de Parlament. Acea situație a generat un conflict juridic de natură constituțională între președinte și legislativ, soluționat ulterior de Curtea Constituțională printr-o decizie care a clarificat limitele competenței prezidențiale în procedura de desemnare a premierului.
Potrivit jurisprudenței CCR citate în acel context, președintele României nu poate avea rol de decident exclusiv în această procedură, ci doar de arbitru și mediator între forțele politice, având competența de a desemna drept candidat pe reprezentantul propus de partidul sau alianța care poate asigura susținerea parlamentară necesară obținerii votului de încredere.
Ce urmează în disputa politico-juridică
Decizia finală privind o eventuală sesizare a CCR rămâne la latitudinea conducerii PNL, într-un moment în care partidul se confruntă simultan cu o criză internă de leadership și cu negocierile pentru formarea noului Executiv. Congresul Extraordinar al PNL, programat pentru duminică, ar putea aduce clarificări suplimentare asupra raportului de forțe din interiorul partidului.
Rămâne de văzut dacă echipa Bolojan va merge mai departe cu sesizarea la Curtea Constituțională sau dacă apelul lui Greblă la rezolvarea politică a disputei va fi luat în considerare în zilele următoare, într-un context în care orice decizie a CCR ar putea influența direct calendarul de învestire a Guvernului Veștea.
–
