Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Theodor Stolojan, fostul prim-ministru, a lansat un avertisment dur privind scenariul negru cu care s-ar putea confrunta România în cazul în care țara pierde accesul la fondurile europene, potrivit StiriPeSurse.ro. Stolojan susține că prioritățile investiționale ale României trebuie să fie legate strict de atragerea banilor europeni, altfel țara riscă să oprească majoritatea investițiilor majore și să sufere o destabilizare a cursului valutar.
Fondurile europene, prioritatea absolută.
Întrebat despre proiectele de investiții care ar trebui prioritizate în contextul dificil bugetar actual, Stolojan a fost categoric: „România, fără fonduri europene, blochează, sau e forțată să oprească majoritatea investițiilor importante din România”, a declarat fostul premier la Prima News, conform Digi24.ro.
Politicianul a explicat că prioritatea nu este complicat de definit: pe primul loc trebuie să fie investițiile care se finanțează cu fonduri europene gratuite, nerambursabile, iar pe locul al doilea cele cu fonduri europene împrumutate la dobânzi avantajoase.
Riscul cursului valutar: stabilitatea leului în pericol.
Stolojan a atras atenția asupra unui risc major: pierderea accesului la fondurile europene ar pune „sub un risc extraordinar principalul preț din economia românească și anume cursul de schimb dintre leu și euro”. Fostul prim-ministru a subliniat că stabilitatea relativă a leului din ultimii ani se datorează în primul rând intrărilor masive de fonduri europene.
🗞️ Citește și Acestea
„Să nu uităm că stabilitatea aceasta a cursului de schimb pe care noi o avem în ultimii ani se datorează în primul rând intrărilor masive de fonduri europene”, a explicat Stolojan. El a avertizat că orice deranjament în fluxul acestor fonduri ar putea „arunca în aer cursul de schimb de la o zi la alta”, potrivit declarațiilor citate de Stiripesurse.ro.
Context economic: între investiții și cheltuieli curente.
Fostul premier a criticat modul în care România a gestionat finanțele publice în ultimii ani, subliniind că o parte semnificativă a împrumuturilor de stat au fost folosite pentru cheltuieli curente, nu pentru investiții. „Pentru necesitățile zilnice am cheltuit bani care proveneau, în bună parte, din împrumuturi”, a declarat Stolojan la Prima News.
În următorii ani, ar urma să intre în România aproximativ 15 miliarde de euro prin PNRR și cadrul financiar european: 10 miliarde de euro din Planul Național de Redresare și Reziliență și 5 miliarde de euro din programul financiar european 2021-2027. Pierderea acestor fonduri ar avea consecințe dramatice pentru economia românească.
Implicații pentru investițiile publice.
Stolojan a explicat că după ce sunt asigurate fondurile pentru țintele de deficit și pentru cheltuielile obligatorii – pensii, salarii, beneficii sociale – autorităților le rămâne foarte puțin spațiu fiscal pentru alte investiții. El a ironizat programul Anghel Saligny, cunoscut pentru finanțarea unor proiecte controversate: „Vedem ce ne mai rămâne pentru Anghel Saligny, alte borduri care trebuie schimbate la doi ani odată”.
Fostul premier a insistat că respectarea angajamentelor față de Comisia Europeană privind reducerea deficitului bugetar este esențială pentru menținerea accesului la fondurile europene. România trebuie să reducă deficitul de la peste 9% la sub 3% din PIB până în 2031, într-un ritm constant, „ca metronomul”, conform Ziare.com.
Avertisment pentru clase politică.
Declarațiile lui Stolojan reprezintă un semnal de alarmă pentru guvernanți, care trebuie să echilibreze nevoia de investiții cu disciplina bugetară necesară pentru a păstra încrederea instituțiilor europene. Fostul prim-ministru a subliniat că fără respectarea acestor angajamente, România riscă nu doar blocarea fondurilor europene, ci și o criză valutar ă care ar afecta întreaga economie.
Următoarele luni vor fi decisive pentru modul în care România va reuși să navigheze între necesitatea stringentă de investiții și obligațiile de reducere a deficitului bugetar, în timp ce păstrează accesul la sursele de finanțare europeană vitale pentru dezvoltarea țării.
