Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Vicepremierul bulgar Grozdan Karadjov a lansat critici dure la adresa României, acuzând autoritățile de la București că blochează sistematic extinderea infrastructurii de transport pe Dunăre.
Declarațiile făcute miercuri la Ruse au adus în prim-plan tensiunile dintre cele două țări vecine în ceea ce privește construirea de noi poduri peste Dunăre și dezvoltarea conexiunilor de feribot. În ciuda eforturilor Bulgariei și sprijinului Comisiei Europene, cooperarea bilaterală pare să fie la un punct mort, cu acuzații reciproce despre lipsa de voință politică.
România refuză să semneze acordurile pentru poduri noi
Ministrul Transporturilor din Bulgaria a declarat pentru Dunav Most că țara sa lucrează de cinci luni la o foaie de parcurs pentru coridoarele nord-sud, dar întâmpină rezistență din partea României. „Lucrăm de cinci luni la foaia de parcurs pentru coridoarele nord-sud. Este clar că România vrea să lase un singur punct – Ruse-Giurgiu. Ei nici măcar nu sunt pregătiți să semneze un acord pentru poduri noi. Nu este vorba despre bani sau construcții, ci pur și simplu despre un consimțământ pe hârtie„, a declarat vehement Karadjov, potrivit HotNews.ro.
Vicepremierul bulgar a detaliat frustrările țării sale în ceea ce privește întârzierile acumulate de-a lungul anilor: „Procedurile pentru al treilea pod lângă Ruse sunt amânate de ani de zile, iar procedura de mediu abia acum avansează„, a precizat oficialul bulgar. În opinia sa, autoritățile române obstrucționează nu doar proiectele de poduri, ci și dezvoltarea conexiunilor alternative de transport.
🗞️ Citește și Acestea
Referitor la alternativa transportului naval, Karadjov a punctat: „Linia de feribot Ruse-Giurgiu ar putea prelua până la 25% din traficul pe pod, dar există o lipsă de cooperare și acolo.” Această afirmație subliniază că problemele de colaborare dintre cele două țări nu se limitează la infrastructura rutieră, ci se extind și la transportul fluvial.
Contextul disputei: între dragarea Dunării și competiția porturilor
Acuzațiile bulgare nu surprind pe nimeni care urmărește relațiile bilaterale în domeniul infrastructurii. Karadjov a fost categoric în afirmațiile sale: „În ciuda activității intense a Bulgariei și a Comisiei Europene, România este reticentă în ceea ce privește extinderea conectivității dincolo de punctul unic Ruse-Giurgiu„, a declarat vicepremierul bulgar în fața jurnaliștilor de la Ruse.
De-a lungul anilor, guvernele succesive de la București au condiționat deschiderea de noi puncte de trecere de îndeplinirea obligațiilor Bulgariei privind dragarea Dunării, o cerere veche de peste un deceniu. Sectorul bulgar al fluviului a fost criticat constant de Comisia Europeană pentru lipsa lucrărilor de întreținere, care afectează navigabilitatea pe una dintre principalele artere de transport ale Uniunii Europene.
Există însă și o altă dimensiune economică a acestui conflict diplomatic. Autoritățile române se tem că multiplicarea podurilor rutiere ar putea redirecționa fluxurile comerciale către portul Varna din Bulgaria, în detrimentul Portului Constanța, care reprezintă o infrastructură strategică pentru economia națională. Această competiție între cele două porturi de la Marea Neagră joacă un rol semnificativ în reticența României de a accepta noi puncte de trecere.
Abia în aprilie 2025, după presiuni repetate din partea României și a Comisiei Europene, guvernul bulgar a aprobat un acord cu Administrația Fluvială a Dunării de Jos din Galați pentru lansarea procedurilor de achiziții în cadrul proiectului FAST Danube 2. Acest proiect, în valoare de aproape 230 de milioane de euro, vizează îmbunătățirea condițiilor de navigație pe sectorul comun româno-bulgar, asigurând o adâncime minimă de 2,5 metri și extinderea perioadei navigabile de la 280 la 340 de zile pe an.
O infrastructură deficitară pentru o frontieră europeană
Situația actuală a infrastructurii transfrontaliere româno-bulgare este paradoxală pentru două state membre ale Uniunii Europene care împart 406 kilometri de frontieră de-a lungul Dunării. În prezent, există doar două poduri rutiere între cele două țări: „Podul Prieteniei” între Giurgiu și Ruse, construit în 1954, și podul de la Calafat-Vidin, inaugurat în 2013. Comparativ, în alte regiuni europene, podurile peste Dunăre sunt plasate la intervale de aproximativ 20 de kilometri.
Lipsa de conectivitate afectează nu doar traficul comercial, ci și mobilitatea cetățenilor și potențialul de dezvoltare economică a regiunilor de frontieră. În contrast cu criticile aduse României, ministrul bulgar a anunțat și vești pozitive pentru regiunea Ruse: „Intenționăm să începem procedura de concesiune chiar înainte de finalizarea efectivă a terminalului intermodal„, a precizat Karadjov. Acesta a adăugat că „în ceea ce privește porturile, am ales un consultant, perioada de contestare a expirat și urmează să fie semnat contractul. Ne așteptăm ca procedura de concesiune să fie finalizată până la sfârșitul lunii aprilie.”
Alte subiecte abordate de vicepremierul bulgar
În cadrul aceleiași vizite la Ruse, Grozdan Karadjov a comentat și noua directivă europeană privind siguranța rutieră. Poziția Bulgariei este clară în această privință: „Ca țară cu cea mai mare rată a accidentelor și multe decese pe șosele, este riscant pentru noi să coborâm vârsta la 17 ani. Nu suntem împotriva, dar ne-am abținut, iar introducerea va avea loc cel mai târziu posibil, în măsura în care ne permite tratatul european„, a specificat ministrul.
Vicepremierul a abordat și situația critică din sectorul transportului de pasageri, descriind-o ca fiind îngrijorătoare: „Nu există transportatori dispuși să deservească linii către așezările mici„, a explicat Karadjov, promițând o reformă a Legii transportului public. Referitor la Poșta Bulgară, ministrul a fost franc: compania „are un personal foarte redus și este îndatorată puternic, este într-o criză a datoriilor„.
Disputa dintre România și Bulgaria privind podurile peste Dunăre reflectă tensiunile mai largi legate de prioritățile de infrastructură și interesele economice naționale. În timp ce Bulgaria presează pentru noi puncte de trecere rutiere, România insistă pe îmbunătățirea navigabilității fluviului și protejarea poziției strategice a Portului Constanța.
Soluționarea acestui impas va necesita nu doar voință politică din partea ambelor guverne, ci și o abordare coordonată care să echilibreze nevoile de transport rutier cu cele de transport fluvial, în spiritul cooperării europene. Proiectul FAST Danube 2 reprezintă un pas important în această direcție, dar construirea de noi poduri rămâne o problemă care necesită negocieri diplomatice aprofundate și compromisuri reciproce.
