Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Coaliția de guvernare se reunește luni pentru o ședință crucială în care ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, va prezenta bugetul pentru anul 2026, un buget care se anunță unul de criză în condițiile în care România s-a angajat la un deficit de 6% din PIB. PSD a anunțat că va face o analiză internă pentru a verifica dacă măsurile propuse de partid se regăsesc în proiect, potrivit Europa Liberă.
PSD condiționează votul de includerea măsurilor de relansare.
Prim-vicepreședintele PSD, Bogdan Ivan, ministrul Energiei, a declarat luni că după prezentarea structurii bugetului de către ministrul Finanțelor va urma o analiză internă a social-democraților pentru a vedea dacă măsurile propuse de ei se regăsesc în proiect.
„În cursul acestei zile va avea loc o ședință a coaliției în care ministrul de Finanțe va prezenta membrilor coaliției structura bugetului. După acest element va urma o analiză în cadrul PSD pentru a vedea dacă acele elemente pe care le-am solicitat încă de la început să fie cuprinse în corpul bugetului sunt cuprinse sau nu, iar după acest moment va urma o decizie, o analiză internă și o decizie foarte clară din partea PSD dacă vom vota bugetul de stat pe anul 2026 sau nu”, a spus Ivan într-o conferință de presă la sediul central al PSD.
Această poziționare vine după ce liderul PSD, Sorin Grindeanu, a declarat că social-democrații nu vor vota bugetul fără măsurile de relansare economică propuse de partid. „Bugetul României trebuie să fie un buget al dezvoltării, un buget al investițiilor, un buget al stabilității, un buget care finanțează infrastructura, sănătatea, educația și energia”, a afirmat Grindeanu, conform Digi24.
🗞️ Citește și Acestea
Ținta de deficit și provocările fiscale pentru 2026.
Ministrul Finanțelor a anunțat că proiectul de buget pe anul 2026 prevede investiții totale de aproximativ 20 de miliarde de euro, dintre care peste 10 miliarde de euro vor veni din Planul Național de Redresare și Reziliență. Alexandru Nazare a precizat că ținta de deficit spre 6% este în discuție în interiorul coaliției de guvernare.
„Proiecția de creștere este în jur de 1% pentru 2026, PIB-ul prognozat este 2.045 de miliarde. În privința țintei de deficit, aceasta este spre 6%, este în discuție și pe parcursul elaborării bugetului, după ce închidem toate discuțiile cu ordonatorii și cu Comisia, vom avea o țintă de deficit finală, dar ea va fi în liniile anunțate anterior”, a subliniat Nazare în cadrul unei conferințe de presă.
România și-a asumat în fața Comisiei Europene reducerea deficitului bugetar de la aproape 8,4% în 2025 la aproximativ 6% în 2026, un angajament care necesită măsuri fiscale stricte și eficientizare în administrație. Premierul Ilie Bolojan a confirmat la Bruxelles că ținta de deficit bugetar rămâne în jur de 6%, conform News.ro.
Divergențe majore între partidele coaliției.
Tensiunile din coaliție s-au accentuat în ultima perioadă pe fondul dezacordurilor privind conținutul bugetului. PSD cere includerea pachetului de relansare economică și a măsurilor de protecție socială, în timp ce PNL și USR sunt prudente cu privire la spațiul fiscal disponibil și susțin reforme în administrație.
Social-democrații au cerut recent PNL și USR „să înceteze disputele privind controlul asupra fondurilor” destinate Programului de relansare economică, considerând că acesta reprezintă singura reformă autentică a actualei coaliții, potrivit Ziarul Național.
„Vom rămâne evident la guvernare atâta timp cât vocea PSD contează, atâta timp cât votul românilor este respectat. Atâta timp cât guvernarea înseamnă dezvoltare, nu austeritate fără sens”, a declarat Sorin Grindeanu, lăsând să se înțeleagă că sprijinul social-democraților depinde de îndeplinirea anumitor condiții.
Context internațional tensionat și presiuni economice.
Negocierile pentru buget au loc într-un context internațional dificil, marcat de escaladarea conflictului din Orientul Mijlociu și de impactul acestuia asupra prețurilor energiei. România trebuie să găsească un echilibru între menținerea stabilității fiscale, absorbția fondurilor europene și susținerea creșterii economice.
Ministrul Finanțelor a subliniat că anul 2026 va fi „anul PNRR”, cu un efort concentrat pe absorbția maximă a fondurilor europene disponibile. Investițiile din PNRR reprezintă 7,2 miliarde de euro granturi și 3,5 miliarde de euro împrumuturi, la care se adaugă 5 miliarde de euro din fonduri de coeziune și încă 5 miliarde de euro din fonduri europene pentru agricultură.
PNL a atras atenția că România are nevoie urgentă de „un buget onest, solid și previzibil, cu surse de finanțare reale, adaptat la noile provocări internaționale”. Liberalii leagă stabilitatea politică de adoptarea în timp util a bugetului, avertizând că dezbaterile prelungite riscă să afecteze credibilitatea României în fața partenerilor europeni.
