Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Deși guvernul Bolojan a aplicat una dintre cele mai ample avalanșe de creșteri fiscale din ultimii ani, veniturile din taxe și impozite au rămas aproape identice cu cele din aceeași perioadă a anului 2025, arată datele oficiale ale Ministerului Finanțelor, prezentate de Gândul. Paradoxul fiscal demonstrează că majorările de taxe nu se traduc automat în venituri suplimentare pentru stat.
Creșteri fiscale masive, rezultate minime la buget.
Veniturile fiscale ale guvernului s-au situat la 2,6% din PIB în primele două luni ale lui 2026, față de 2,4% din PIB în aceeași perioadă din 2025 — o creștere de numai 0,2 puncte procentuale. Comparația relevantă nu este cea în valoare absolută, ci raportarea la PIB: economia a crescut, inflația rămâne ridicată, iar ponderea încasărilor în PIB abia s-a mișcat.
Unele categorii de venituri au înregistrat chiar scăderi. Potrivit Digi24, veniturile din accize au scăzut de la 0,4% din PIB în 2025 la 0,3% din PIB în 2026, în ciuda majorărilor aplicate.
Lista completă a majorărilor fiscale din 2025–2026.
Pachetul fiscal aplicat de guvernul Bolojan a cuprins unele dintre cele mai semnificative creșteri ale sarcinii fiscale din ultimii ani:
🗞️ Citește și Acestea
- TVA standard majorat de la 19% la 21%, din august 2025
- TVA redusă crescută de la 9% la 11% pentru anumite bunuri și servicii
- Accize majorate la carburanți, alcool, tutun și țigarete electronice
- CASS de 10% pentru pensiile care depășesc 3.000 lei/lună, din august 2025
- Rovinieta anuală crescută de la 28 euro la 50 euro pentru autoturisme
- Impozit pe dividend majorat de la 10% la 16%, din ianuarie 2026
- Impozite locale crescute cu 50–100% în numeroase localități
- Taxă de 25 lei/colet pentru coletele din afara UE sub 150 euro
Efecte economice reale: recesiune și inflație.
România a intrat în recesiune tehnică — două trimestre consecutive de scădere economică — iar inflația a urcat spre 10% imediat după prima rundă de majorări fiscale din august 2025. Consumul a scăzut în ultima parte a lui 2025 și la începutul lui 2026, șomajul a revenit pe tendință ascendentă, iar puterea de cumpărare a gospodăriilor s-a deteriorat vizibil.
Proiectul de buget pe 2026 estimează un deficit de 6,2% din PIB, pe un fond de creștere economică prognozată de doar 1%. Eliminarea plafonării prețurilor la alimente de bază și la gaze naturale, coroborată cu scumpirile la carburanți generate de conflictul din Iran, alimentează noi presiuni inflaționiste.
De ce nu funcționează creșterile de taxe.
Rapoartele Comisiei Europene plasează România pe primul loc în UE la decalajele de colectare a TVA și a impozitului pe profit — cu pierderi de circa o treime din sumele teoretice. Majorările de taxe aplicate fără reformă la ANAF deplasează presiunea fiscală fără a genera venituri suplimentare reale: firmele reduc activitatea, consumatorii cumpără mai puțin, evaziunea crește.
Problema structurală rămâne colectarea deficitară, iar datele din primele luni ale lui 2026 o confirmă cu cifre.
