Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Pentagonul a demarat o revizuire de șase luni a prezenței forțelor americane în Europa, iar subsecretarul pentru politici al Departamentului Apărării, Elbridge Colby, le-a cerut aliaților NATO să-și prezinte pozițiile înaintea unor decizii finale, potrivit U.S. News, care citează Reuters. România și-a transmis punctul de vedere prin consilierul prezidențial Marius Lazurca, iar oficialul american a acceptat, ulterior, o invitație de a vizita țara.
„NATO trebuie să se schimbe”, mesajul lui Colby la Bruxelles
Elbridge Colby le-a prezentat ambasadorilor statelor membre NATO, reuniți la sediul Alianței din Bruxelles, perspectiva administrației americane asupra viitorului apărării europene. „Credem că, pentru a supraviețui […] NATO trebuie să se schimbe”, a declarat oficialul, conform discursului pregătit și publicat de Pentagon.
Colby a precizat că procesul nu se limitează la amplasarea trupelor și a bazelor americane, ci reprezintă o analiză mai amplă a poziției strategice a Statelor Unite pe continent. Obiectivul, potrivit oficialului, este o redistribuire a responsabilităților în domeniul apărării, astfel încât Europa să preia treptat conducerea propriei apărări convenționale.
Revizuirea, anunțată de Washington în iunie, urmează să genereze cel puțin patru seturi de opțiuni, care vor fi prezentate secretarului Apărării, Pete Hegseth, până la 6 noiembrie, înaintea termenului stabilit pentru finalizarea procesului, în decembrie, potrivit aceleiași surse. Statele NATO au primit, în ultimele săptămâni, și un chestionar privind cheltuielile pentru apărare, achizițiile și sprijinul acordat priorităților de politică externă ale Washingtonului.
🗞️ Citește și Acestea
Câte trupe americane sunt, de fapt, în Europa
Statele Unite mențin în prezent aproximativ 80.000 de militari în Europa, aproape jumătate dintre aceștia fiind staționați în Germania, potrivit Foreign Policy. Alte țări-gazdă includ Marea Britanie, Spania, Italia, Polonia, România, Grecia și Estonia. Prezența militară americană are, potrivit publicației, atât un rol de apărare a statelor-gazdă, cât și unul de proiecție a puterii americane spre Africa și Orientul Mijlociu, prin baze aeriene și facilități navale sau medicale.
Procesul de revizuire nu este primul semnal de instabilitate privind angajamentul american în regiune din acest an: în luna mai, Pentagonul a anulat brusc o desfășurare de trupe planificată în Polonia, decizie asupra căreia președintele Donald Trump a revenit câteva zile mai târziu, anunțând trimiterea a 5.000 de militari în țară — trupe care, potrivit acelorași surse, nu au ajuns încă la destinație.
Poziția României, transmisă de Marius Lazurca
La discuțiile de la Bruxelles a participat și Marius Lazurca, consilierul prezidențial pentru securitate națională și politică externă. Acesta a anunțat că, la instrucțiunile președintelui Nicușor Dan, a transmis poziția națională a României privind postura militară a SUA în Europa — un document interinstituțional elaborat sub coordonarea Ministerului Apărării Naționale, potrivit cursdeguvernare.ro.
Lazurca a subliniat că ministrul Radu Miruță și secretarul de stat Sorin Moldovan au avut o contribuție esențială la redactarea documentului. Discuțiile cu oficialul american au fost descrise de consilierul prezidențial drept directe, iar Bucureștiul, a precizat el, nu a mers la Bruxelles cu o cerere punctuală, ci cu o poziție proprie, elaborată acasă și transmisă la nivelul potrivit.
Vizita lui Colby în România
Dialogul dintre București și oficialul Pentagonului a început la Washington, la finalul lunii iunie, într-o vizită a lui Lazurca, și va continua inclusiv pe teritoriul românesc. Subsecretarul Colby a acceptat invitația de a vizita România, a anunțat Lazurca, fără să precizeze o dată pentru deplasare.
Diplomații citați de Reuters au descris discuțiile de la Bruxelles drept pozitive, dar aflate încă într-o etapă preliminară, unii vorbind despre o primă sondare a pozițiilor aliaților, alții despre progrese reale în direcția redistribuirii sarcinilor de apărare între Washington și statele europene.
Miza reală a procesului este cea din chestionarul trimis de Pentagon aliaților: măsura în care fiecare stat NATO, inclusiv România, este dispus și pregătit să preia o parte mai mare din propria apărare, înainte ca Washingtonul să decidă, până în decembrie, ce va face cu trupele sale de pe continent.
