Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Partidele de stânga dispar pe rând din parlamentele Europei Centrale și de Est, într-un fenomen care a accelerat vizibil după alegerile din primăvara anului 2026, potrivit G4Media. România rămâne o excepție notabilă: Partidul Social Democrat supraviețuiește și încearcă chiar să recâștige inițiativa politică, în timp ce formațiunile surori din regiune au fost șterse de pe scena parlamentară.
Social-democrații, eliminați din parlament după parlament.
Fenomenul nu mai este de ignorat. Social-democrații unguri nu vor mai fi reprezentați în noul Parlament de la Budapesta, după ce au obținut rezultate infime la alegerile din 12 aprilie. Același lucru s-a întâmplat în Bulgaria, unde Partidul Socialist a pierdut orice reprezentare parlamentară la scrutinul din 19 aprilie — pentru prima dată de la căderea comunismului. În Republica Cehă, fostul puternic Partid Social-Democrat a dispărut din legislativ încă din 2021.
Slovenia confirmă tendința: coaliția de centru-stânga a lui Robert Golob și-a pierdut majoritatea în alegerile din 22 martie și a anunțat trecerea în opoziție. În Polonia, stânga reunită sub umbrela coaliției Lewica abia depășește 10% în sondaje, chiar dacă participă la guvernarea lui Donald Tusk.
Expertul Ernst Hillebrand, directorul biroului maghiar al Fundației Friedrich-Ebert, oferă o explicație clară pentru acest colaps: partidele de stânga est-europene au pierdut mai întâi muncitorii în favoarea formațiunilor naționaliste, apoi clasele de mijloc urbane, care au constatat că social-democrații nu reprezintă cel mai eficient instrument împotriva populismului de dreapta.
🗞️ Citește și Acestea
Virajul spre dreapta — o tendință structurală, nu conjuncturală.
Teme care mobilizează stânga în Europa de Vest — imigrația, drepturile LGBT, diversitatea — nu au prins niciodată în fostele țări comuniste. Dimpotrivă, au fost folosite ca argumente de atac împotriva partidelor progresiste, subminându-le credibilitatea în fața propriilor alegători.
Un alt factor: în statele unde dreptele naționaliste au construit democrații iliberale, victoria a venit, paradoxal, tot de pe dreapta — dar de pe o dreaptă pro-europeană. Péter Magyar în Ungaria sau Donald Tusk în Polonia au reușit să coaguleze speranțele democraților de toate culorile, fără să lase loc stângii clasice.
Cazul Robert Fico din Slovacia ilustrează o traiectorie diferită: un politician cu origini social-democrate care, adoptând mesaje ultraconservatoare și proruse, a fost exclus din Partidul Socialiștilor Europeni în octombrie 2025.
PSD — excepția care confirmă regula.
România rămâne un caz aparte. PSD a scăzut la 22% la alegerile din 2024, dar a rămas principala forță politică din țară. Partidul a decis chiar să elimine termenul „progresist” din propriul statut în 2025, susținând că nu dorește „etichete importate”.
Acum, în loc să gestioneze o retragere discretă, PSD a ales ofensiva: a inițiat o moțiune de cenzură împotriva Guvernului Ilie Bolojan, în alianță cu AUR, semnalând o resetare strategică. Potrivit ziare.com, alianța PSD-AUR a provocat reacții critice chiar în Parlamentul European, unde lideri ai grupurilor politice au avertizat că socialiștii europeni riscă să-și submineze propriile principii de distanțare față de extrema dreaptă.
Într-un peisaj regional în care stânga e în retragere generalizată, PSD pare că încearcă să demonstreze că supraviețuirea vine nu prin adaptare ideologică, ci prin ofensivă politică directă. Rămâne de văzut dacă această strategie va aduce revenirea la putere sau va accelera erodarea credibilității internaționale a partidului.
