Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
În timp ce românii s-au trezit cu creșteri de taxe și impozite de la 1 ianuarie 2026, unii funcționari din ministerele Guvernului Ilie Bolojan continuă să primească sporuri generoase. Se plătesc bani pentru confidențialitate, suprasolicitare neuropsihică și condiții grele de muncă, chiar și pentru posturi de birou, potrivit StiriPeSurse.ro.
Sporuri de peste 11.000 lei la Curtea Constituțională.
Judecătorii Curții Constituționale primesc unele dintre cele mai mari sporuri din administrația publică. Președinta Simina Tănăsescu încasează lunar un spor pentru risc și suprasolicitare neuropsihică de 11.769 lei, reprezentând 25% din indemnizația de bază. La aceasta se adaugă 2.354 lei pentru păstrarea confidențialității și 300 lei pentru condiții vătămătoare, conform Ziare.com.
Un judecător simplu de la CCR primește 11.315 lei ca spor pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, plus 2.263 lei pentru confidențialitate. Salariul de bază pentru judecătorii CCR este de 45.260 lei brut, la care se adaugă aceste sporuri generoase.
Personalul administrativ, inclusiv cel fără atribuții sensibile, încasează între 1.400 și 1.700 lei lunar pentru confidențialitate, relatează România TV.
🗞️ Citește și Acestea
CSM: sporuri de confidențialitate până la 2.394 lei.
La Consiliul Superior al Magistraturii, sporul de confidențialitate variază între 656 lei și 2.394 lei. Un președinte cu vechime de peste 20 de ani are dreptul la un spor de risc și solicitare neuropsihică de 11.969 lei, plus 2.394 lei pentru păstrarea confidențialității și 300 lei pentru condiții vătămătoare. Salariul de încadrare ajunge la 47.874 lei brut.
Vicepreședintele CSM, cu vechime în funcție de peste 20 de ani, primește un spor pentru risc și suprasolicitare neuropsihică de 11.575 lei, plus 2.315 lei pentru confidențialitate, conform Antena 3 CNN.
Ministerul Justiției: peste 6.900 lei pentru stres neuropsihic.
În plină criză bugetară, Ministerul Justiției are funcționari cu salarii brute de peste 30.000 lei, la care se adaugă sporuri pentru suprasolicitare neuropsihică ce depășesc 6.900 lei lunar. Lista este impresionantă:
- Director adjunct: salariu 33.046 lei, spor 6.762 lei
- Inspector șef: salariu 33.833 lei, spor 6.958 lei
- Directorii: salarii între 29.276-33.046 lei, sporuri între 5.819-6.762 lei
Un consilier 1A primește un spor de confidențialitate de 2.828 lei, cel mai mare din minister. Personalul juridic asimilat încasează 1.437 lei pentru același tip de spor, conform analizei Solid News.
MAE: sporuri pentru „condiții grele” la birou.
La Ministerul Afacerilor Externe, sporurile pentru „cifru de stat” și pentru „condiții grele, periculoase sau vătămătoare” sunt acordate pe scară largă, deși munca se desfășoară în birouri climatizate.
Indemnizația pentru cifru de stat variază astfel: agent consular 350 lei, cancelarist relații 1.114 lei, consilier diplomatic 553 lei, ministru-consilier între 627 și 1.527 lei. La acestea se adaugă sporul de condiții vătămătoare, plafonat la 300 lei, conform limitelor stabilite de Bolojan.
Taxele care au crescut pentru români.
În contrast cu sporurile generoase, de la 1 ianuarie 2026 românii se confruntă cu majorări semnificative:
Accize la carburanți:
- Benzină: creștere de la 2.781,64 lei la 3.059,80 lei/1.000 litri (circa 33 bani/l)
- Motorină: creștere de la 2.549,35 lei la 2.804,29 lei/1.000 litri (circa 30 bani/l)
Alte majorări:
- Bere: de la 5,30 lei la 5,83 lei/hl/grad Plato
- Alcool etilic: de la 5.316,81 lei la 5.848,49 lei/hl
- Țigarete: ajung la 718,97 lei/1.000 țigarete
Taxa Temu: 25 lei pentru coletele sub 150 euro din afara UE
Impozite locale: indexate cu inflația, cu majorări semnificative în București și alte orașe mari
Context: măsurile de austeritate selective.
Premierul Ilie Bolojan a plafonat sporul pentru condiții vătămătoare la 300 lei pentru tot sectorul bugetar, dar alte sporuri au rămas practic neatinse. Măsurile de austeritate par să afecteze în principal cetățenii obișnuiți, în timp ce funcționarii de rang înalt din justiție continuă să beneficieze de venituri suplimentare substanțiale.
Ironia situației este că tocmai judecătorii CCR, care primesc cele mai mari sporuri, urmează să decidă pe 16 ianuarie 2026 asupra reformei pensiilor magistraților, într-un moment în care Guvernul invocă necesitatea reducerii cheltuielilor bugetare.
