Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Cel mai recent Barometru Poll/Int România arată că AUR rămâne, detașat, primul partid în intenția de vot, cu 36,4%, dar PNL înregistrează cea mai importantă creștere a ultimelor luni, potrivit G4Media. Sondajul, realizat de Agenția de Rating Politic (ARP) după două luni de criză politică, arată și o creștere spectaculoasă a încrederii în premierul demis Ilie Bolojan.
AUR rămâne lider, dar PNL depășește PSD
Dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri parlamentare, AUR ar obține 36,4% din voturile exprimate, în ușoară creștere față de 35,8% în aprilie. Cea mai mare surpriză vine însă din zona partidelor tradiționale: PNL urcă până la 22,4%, de la doar 14,2% în aprilie, depășind astfel PSD, cotat cu 17,9%.
USR se situează la 10,5%, în scădere ușoară, în timp ce UDMR obține 4,9%. SOS România se prăbușește de la 6% la 2,9%, iar celelalte partide extraparlamentare rămân sub pragul de 2%. Datele nu includ nehotărâții, 16,4% din eșantion, și persoanele care au declarat că nu ar vota.
Potrivit Adevărul, PNL este principalul câștigător al ultimelor luni în intenția de vot, atrăgând atât alegători nehotărâți, cât și votanți care se orientaseră anterior spre partide mai mici, precum USR sau REPER.
🗞️ Citește și Acestea
Ilie Bolojan, cea mai mare creștere la capitolul încredere
La capitolul încredere în lideri, George Simion rămâne pe primul loc, cu 35%, însă cea mai spectaculoasă evoluție îi aparține lui Ilie Bolojan, care urcă de la 21,8% în aprilie la 29,5% în iulie, o creștere de aproape 8 puncte procentuale.
Nicușor Dan rămâne la același nivel, 24,2%, iar autorii studiului notează că președintele „stagnează la un nivel relativ redus de încredere, după un an de mandat”, primind susținere atât din partea votanților PNL și USR, cât și a unei părți a electoratului PSD.
Dominic Fritz este un alt beneficiar al perioadei, crescând de la 13,4% la 20,1%, în timp ce liderul PSD, Sorin Grindeanu, rămâne aproape staționar, la 14,1%.
Interesul pentru vot a crescut simțitor
Barometrul mai arată o mobilizare puternică a electoratului. 54,9% dintre respondenți spun că este „foarte probabil” să meargă la vot, față de doar 48% în aprilie, o creștere de aproape 7 puncte procentuale.
Potrivit Cotidianul, criza politică declanșată de căderea Guvernului Bolojan prin moțiune de cenzură a funcționat, pentru o parte a publicului, ca o scurtă campanie electorală, determinând mai mulți nehotărâți să își formeze o opțiune.
Cine e considerat vinovat pentru criza politică
Întrebați cine poartă principala responsabilitate pentru criza prelungită, 21,7% dintre respondenți indică PSD, iar 21,4% consideră că toți actorii politici sunt vinovați în egală măsură. Premierul Ilie Bolojan este indicat de 15,7%, iar președintele Nicușor Dan de 14,8%.
Alegerile anticipate rămân prima opțiune pentru ieșirea din criză, susținută de 33,2% dintre respondenți, urmată de refacerea coaliției PSD-PNL-USR-UDMR, cu 11,4%, și de un guvern tehnocrat, cu 11,3%.
Susținerea liderilor pe bazine electorale
Datele pe bazine electorale arată că Ilie Bolojan se bucură de o susținere foarte mare în rândul votanților USR, 90,5%, și PNL, 77,4%. În schimb, doar 3,2% dintre votanții AUR declară încredere în premierul demis, iar 76,8% spun contrariul.
George Simion domină propriul electorat, cu 82,5% încredere din partea votanților AUR, dar are o susținere redusă în afara acestui bazin, sub 9% la PNL și USR.
Reașezarea bazinelor electorale
Autorii barometrului concluzionează că România traversează o perioadă de reașezare a bazinelor electorale. PNL este descris drept principalul beneficiar al ultimelor luni, în timp ce USR „resimte deja presiunea efectului politic asociat cu Ilie Bolojan”, potrivit studiului.
Raportul mai notează o posibilă apropiere între bazinele electorale ale PSD și AUR, descrise ca fiind complementare, ceea ce ar putea contura, teoretic, un bloc electoral important.
Metodologie
Barometrul Poll/Int România a fost realizat de Agenția de Rating Politic prin interviuri administrate mixed-mode, telefonic (CATI) și online (CAWI), pe un eșantion de 1.774 de respondenți, în perioada 30 iunie – 3 iulie 2026. Eroarea statistică declarată este de 2,8%.
Cu alegerile anticipate rămase principala variantă preferată de o parte a electoratului, iar niciun nume de premier propus nefiind agreat de majoritatea respondenților, formarea unui nou guvern rămâne, cel puțin pentru moment, o ecuație fără soluție clară.
–
