Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Aproape nouă din zece români resping modul în care Guvernul Bolojan a gestionat criza carburanților, potrivit unui sondaj realizat de Centrul de Sociologie Urbană și Regională (CURS) la finalul lunii martie. Conform Agerpres, 89% dintre respondenți declară că nu sunt mulțumiți de reacția autorităților, în timp ce doar 8% se exprimă pozitiv.
Românii, loviți direct în buzunar de prețurile la pompă.
Criza carburanților, amplificată de tensiunile din Orientul Mijlociu, a lăsat urme profunde în gospodăriile românești. Potrivit sondajului CURS, 44% dintre cetățeni spun că impactul scumpirilor a fost mare, iar 37% îl descriu ca foarte mare. Doar 11% consideră că efectele au fost reduse, iar 5% le califică drept foarte mici.
Concluzia este clară: peste 80% din populație a resimțit serios creșterea prețurilor la benzinărie, ceea ce explică nivelul excepțional de nemulțumire față de executiv.
Potrivit Antena 3 CNN, reprezentanții CURS au apreciat că aceste date „arată o ruptură clară între așteptările populației și reacția autorităților”, subliniind că nemulțumirea față de Guvern atinge în acest capitol unul dintre cele mai ridicate niveluri înregistrate vreodată în cercetările institutului.
Ce măsuri cer românii.
Sondajul relevă și o preferință clară a publicului pentru intervenție directă a statului în piața carburanților, prin instrumente fiscale. Concret:
- 36% consideră că Guvernul ar fi trebuit să reducă simultan atât accizele, cât și TVA-ul
- 25% ar fi preferat scăderea exclusiv a TVA-ului
- 22% optează pentru reducerea accizelor
- 13% cred că piața trebuie lăsată liberă
- 4% nu au o opinie
Orientarea masivă spre soluții fiscale directe reflectă percepția populației că statul deține pârghiile necesare, dar refuză să le folosească. Premierul Ilie Bolojan a anunțat în perioada respectivă că Guvernul va adopta o ordonanță de urgență cu măsuri de intervenție pe piața carburanților, fără a include însă reduceri de accize sau TVA.
Un context economic tot mai apăsător.
Criza carburanților nu este un fenomen izolat, ci se suprapune unei deteriorări mai ample a climatului economic. Inflația ridicată, producția industrială în scădere și pierderea locurilor de muncă în sectorul privat formează un tablou care contribuie la erodarea rapidă a încrederii populației în actuala guvernare.
Aceste date se corelează cu rezultatele mai largi ale aceluiași sondaj CURS din martie: 80% dintre români cred că țara merge într-o direcție greșită — cel mai ridicat nivel din ultimele luni. Tensiunea socială acumulată are potențial direct de impact politic, în contextul în care PSD desfășoară consultări interne privind viitorul său la guvernare, iar decizia finală este așteptată pe 20 aprilie.






















