Cele cinci mari confederații sindicale reprezentative la nivel național cer retragerea proiectului Legii salarizării unitare și reluarea reformei după instalarea unui Guvern cu puteri depline, potrivit HotNews.ro. Sindicatele susțin că actuala variantă a proiectului nu corectează inechitățile din sistemul bugetar, ci le mută dintr-un loc în altul.
Poziția comună a celor cinci confederații
Confederația Națională Sindicală „Cartel ALFA”, Confederația Națională a Sindicatelor Libere din România – Frăția, Confederația Sindicatelor Democratice din România (CSDR), Confederația Națională Sindicală „Meridian” și Blocul Național Sindical (BNS) au transmis un comunicat comun prin care resping actuala formă a proiectului. Potrivit acestuia, documentul prezentat drept o reformă profundă a salarizării în sectorul public este, în realitate, o nouă sursă de inechități, discriminări și tensiuni sociale.
Sindicatele susțin că peste un milion de angajați din sectorul public ar urma să fie afectați de o reformă negociată, în opinia lor, „pe repede-înainte” de un Guvern demis, potrivit relatării Adevărul.
Ce nemulțumiri au sindicatele
Una dintre principalele critici vizează reducerea valorii de referință folosite la construirea grilelor de salarizare, de la 4.100 la 4.000 de lei, începând cu 1 decembrie. Confederațiile cer ca acest REPER să fie stabilit la nivelul salariului minim pe economie și actualizat anual în funcție de inflație și productivitatea muncii.
O a doua nemulțumire majoră privește plafonarea sporurilor la 20% din totalul cheltuielilor cu salariile, măsură pe care sindicatele o consideră riscantă pentru unele instituții, inclusiv spitale finanțate integral din venituri proprii. „O lege a salarizării nu poate transfera costul austerității asupra salariaților”, afirmă confederațiile, potrivit Mediafax.
🗞️ Citește și Acestea
Critici privind legitimitatea Guvernului
Sindicatele contestă și legitimitatea politică a Executivului condus de Ilie Bolojan de a negocia o reformă cu efecte pe termen lung. Guvernul a fost demis pe 5 mai printr-o moțiune de cenzură și funcționează în prezent în regim interimar.
„Considerăm profund problematic faptul că un Guvern demis, lipsit de legitimitatea politică deplină pentru asumarea unor decizii cu efecte majore pe termen lung, continuă să promoveze și să negocieze o reformă structurală a salarizării”, transmit cele cinci confederații.
Argumentul PNRR și replica sindicatelor
Legea salarizării reprezintă un jalon din Planul Național de Redresare și Reziliență, asociat unei sume de aproximativ 770 de milioane de euro. Premierul interimar Ilie Bolojan a avertizat în repetate rânduri că România riscă să piardă acești bani dacă proiectul nu este adoptat rapid.
Sindicatele contestă însă acest argument, susținând că neîncasarea sumei respective nu ar provoca, de una singură, o criză bugetară majoră, și acuză Guvernul interimar de ceea ce numesc „o gravă dezinformare a opiniei publice” pe acest subiect.
Confederațiile sindicale solicită ca procesul de elaborare a legii să fie reluat integral, după instalarea unui guvern cu puteri constituționale depline, în cadrul unui mecanism de dialog social real, nu al unor consultări pe care le consideră formale. Până la acest moment, Guvernul nu a anunțat public dacă va retrage proiectul sau dacă va continua procedura parlamentară în forma actuală, astfel încât disputa dintre Executiv și partenerii sociali rămâne deschisă, cu implicații directe asupra calendarului asumat față de Comisia Europeană.
