Federația Sindicatelor Libere din Învățământ (FSLI) și Federația Sindicatelor din Educație „Spiru Haret” resping forma actuală a legii salarizării, acuzând Guvernul că renunță la angajamentele asumate față de profesori, potrivit Adevărul. Reacția vine după ce Ministerul Muncii a publicat, pe 17 iulie, proiectul de lege ce urmează să fie trimis în Parlament.
Cele două federații, care reprezintă peste 280.000 de angajați din învățământul preuniversitar, susțin că actul normativ nu doar că nu rezolvă problemele salariale din sistem, ci le agravează.
Sindicatele spun că proiectul încalcă promisiunile făcute după greva din 2023
Într-un comunicat, cele două organizații afirmă că varianta actualizată a legii reprezintă o nouă dovadă că autoritățile ignoră obligațiile asumate în urma protestelor generale din Educație din 2023.
„În loc să elimine inechitățile și să redea profesiei didactice statutul pe care îl merită, proiectul adâncește discriminările salariale, accentuează lipsa de atractivitate a carierei didactice și condamnă sistemul de învățământ la un declin și mai accentuat”, transmit sindicaliștii, potrivit G4Media.
Potrivit sindicatelor, OUG nr. 57/2023 prevedea ca salariul unui profesor debutant să fie raportat la salariul mediu brut pe economie, iar întreaga grilă să stimuleze evoluția profesională, principii pe care noua formă a legii le-ar elimina.
🗞️ Citește și Acestea
„Guvernul a renunțat la angajamentul privind salarizarea profesorilor”
Reprezentanții FSLI și ai Federației „Spiru Haret” susțin că Executivul nu respectă nici înțelegerile convenite în 2024 împreună cu Ministerul Muncii și Banca Mondială, potrivit cărora salariul maxim al unui profesor cu gradul didactic I și vechime maximă trebuia să fie echivalent cu cel al unui medic specialist.
„Astăzi, Guvernul renunță la acest angajament și propune o grilă salarială în care diferența este de aproximativ 4.000 de lei în defavoarea profesorului”, afirmă sindicatele.
Organizațiile consideră că această diferență reflectă modul în care este evaluată munca didactică și critică faptul că salariul maxim al unui cadru didactic nu ajunge nici la coeficientul 3, într-o grilă construită pe o scară de la 1 la 8.
Majorările salariale, catalogate drept „simbolice”
Potrivit AGERPRES, față de varianta grilei prezentate în luna mai, majorările din noul proiect sunt „pur simbolice”. Un profesor debutant ar urma să primească în plus 410 lei brut, echivalentul a aproximativ 240 de lei net, în timp ce un profesor cu gradul didactic I și peste 25 de ani vechime ar beneficia de doar 164 de lei brut, adică circa 96 de lei net.
„Aceste sume sunt nu doar insignifiante, ci profund ofensatoare pentru o profesie care presupune studii superioare, formare continuă, responsabilitate și un rol esențial în societate”, susțin reprezentanții sindicatelor.
Cele două federații critică și suma propusă pentru activitatea de dirigenție, tot 410 lei brut, pe care o consideră insuficientă în raport cu responsabilitățile presupuse de această activitate, precum și reducerea unor indemnizații pentru predarea simultană și activitatea din zone izolate.
Avertisment privind noi proteste în Educație
Sindicatele afirmă că noul proiect trebuie analizat împreună cu măsurile deja introduse prin Legea nr. 141/2025, precum majorarea normei didactice, creșterea numărului de elevi din clase și reducerea tarifului pentru plata cu ora.
În opinia federațiilor, toate aceste măsuri fac parte din aceeași politică prin care sistemul de învățământ pierde resurse, în loc să beneficieze de investiții suplimentare.
Cele două organizații le cer parlamentarilor să respingă proiectul, avertizând că, în caz contrar, Guvernul își va asuma întreaga responsabilitate pentru adâncirea conflictului social din Educație și pentru declanșarea unor noi acțiuni de protest în noul an școlar.
