Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Președintele Nicușor Dan l-a desemnat pe Siegfried Mureșan pentru funcția de prim-ministru, în urma consultărilor cu partidele parlamentare de la Palatul Cotroceni, pe 17 septembrie, potrivit Digi24. Eurodeputatul PNL a cerut inițial un timp de gândire, apoi a anunțat că acceptă propunerea.
Zestrea parlamentară a lui Siegfried Mureșan
Europarlamentarul este susținut oficial de grupurile PNL, USR și UDMR, care cumulează în jur de 170 de voturi în cele două Camere ale Parlamentului, potrivit HotNews.ro. Cu sprijinul minorităților naționale și al unor parlamentari neafiliați, suma poate ajunge la aproximativ 190 de voturi.
Pentru învestirea unui nou Guvern este însă nevoie de 233 de voturi în plenul reunit al Camerei Deputaților și Senatului. Diferența de peste 40 de voturi arată cât de dependent rămâne Siegfried Mureșan de negocieri suplimentare, indiferent cum se termină acestea.
Susținerea din propria tabără este, la rândul ei, fragilă. În interiorul PNL, aproximativ 15 senatori și deputați se află în conflict deschis cu conducerea partidului, o tensiune internă care se adaugă la aritmetica deja strânsă din Parlament.
🗞️ Citește și Acestea
De ce l-a ales Nicușor Dan pe Siegfried Mureșan
Șeful statului a explicat că absența unei majorități conturate, după peste patru luni de blocaj politic, l-a determinat să propună candidatul cu cel mai mare sprijin exprimat la consultări.
Nu exista o majoritate conturată, a explicat șeful statului, așa că a decis să propună „persoana care are cele mai multe voturi exprimate azi de partide la consultări”, a declarat Nicușor Dan, potrivit Mediafax.
Președintele a invocat și experiența europeană a lui Mureșan, aflat de 12 ani în Parlamentul European și fost negociator-șef al legislativului comunitar pentru bugetul Uniunii. Născut la Hunedoara, dintr-o mamă germană și un tată român, liberalul este vicepreședinte al PNL și al Partidului Popular European.
Reacții dure din PSD și AUR, primul test pentru premierul desemnat
Vestea desemnării a produs imediat reacții tranșante din partea principalelor formațiuni rămase în afara nominalizării. PSD a numit propunerea o trădare a interesului național, iar AUR a confirmat că nu va vota niciun Guvern din care nu face parte.
Nici gruparea parlamentară PACE – Întâi România, formată din foști membri AUR, nu susține un guvern condus de Mureșan, pe care îl consideră un instrument al intereselor de la Bruxelles, nu al României.
Fără sprijinul PSD, care are cel mai mare grup parlamentar din Parlament, și fără AUR, exclus explicit din orice calcul de UDMR, Siegfried Mureșan trebuie să găsească voturi suplimentare fie la social-democrați, fie printre parlamentarii neafiliați și cei ai minorităților naționale.
Cum este văzută nominalizarea în afara României
Numirea a fost preluată rapid de agențiile de presă internaționale, care au pus-o în legătură directă cu blocajul politic prelungit din România. Agenția Reuters a scris despre presiunea pe care criza o pune pe ratingul de investiții al țării, potrivit Gandul.ro, într-un context în care România are cel mai mare deficit bugetar din Uniunea Europeană și trebuie să adopte bugetul pe 2027.
Criza de guvernare durează, de altfel, de peste patru luni. Guvernul condus atunci de Ilie Bolojan a fost demis în luna mai printr-o moțiune de cenzură votată de PSD și AUR, iar de atunci Executivul a funcționat în interimat, fără ca președintele să fi reușit să impună un candidat cu susținere clară în Parlament.
Zece zile pentru guvern și programul de guvernare
După publicarea decretului de desemnare în Monitorul Oficial, Siegfried Mureșan are la dispoziție zece zile pentru a definitiva lista miniștrilor și programul de guvernare, înainte de a cere votul Parlamentului.
Guvernul trebuie să obțină votul majorității deputaților și senatorilor, iar înaintea votului din plen, candidații de miniștri vor fi audiați în comisiile parlamentare de specialitate.
Dacă solicitarea de învestitură este respinsă de două ori în termen de 60 de zile de la prima cerere, președintele poate, după consultarea liderilor celor două Camere și a partidelor, să dizolve Parlamentul și să convoace alegeri anticipate.
Rămâne de văzut cum va transforma premierul desemnat cele aproximativ 190 de voturi de start într-o majoritate de 233, într-un Parlament în care cel mai mare partid i-a promis deja o opoziție dusă până la capăt.
