Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Senatul României a adoptat miercuri, cu 79 de voturi pentru, 22 abțineri și un singur vot împotrivă, o inițiativă legislativă care interzice instituțiilor publice utilizarea platformelor de email comerciale precum Gmail, Yahoo și Outlook pentru comunicarea oficială. Proiectul urmează să fie dezbătut și votat în Camera Deputaților, for decizional, potrivit Profit.ro.
Măsura vine în contextul în care peste 67% dintre instituțiile centrale și locale din România folosesc în prezent aceste platforme pentru transmiterea documentelor și corespondenței oficiale. Inițiativa legislativă, depusă de senatorul USR Ciprian Rus, președintele Comisiei pentru comunicații, tehnologia informației și inteligență artificială, prevede înființarea unui sistem unic de comunicare electronică de stat.
Registrul național și sistemul unic de email.
Proiectul instituie cadrul juridic pentru organizarea, funcționarea și administrarea Serviciului Național de Comunicare Electronică (SNCE), care va funcționa ca infrastructură digitală publică destinată asigurării comunicării electronice oficiale. Autoritatea pentru Digitalizarea României (ADR) va administra Registrul Național al Adreselor Electronice Oficiale (RNAEO), un registru digital care va conține evidența adreselor electronice oficiale, a domeniilor instituționale și a entităților publice înregistrate.
„Această lege va pune capăt unei vulnerabilități uriașe și aduce România în rândul statelor europene care își protejează comunicațiile publice”, a declarat Ciprian Rus. Senatorul USR a subliniat că statul trebuie să își asume responsabilitatea „nu doar prin vorbe, ci și prin fapte” în asigurarea securității datelor transmise prin poșta electronică oficială.
🗞️ Citește și Acestea
Fiecare instituție centrală și locală va utiliza adrese de email înregistrate în RNAEO. Pentru autoritățile centrale, adresele vor fi create pe domeniul .gov.ro, iar pentru instituțiile locale, proiectul prevede utilizarea unor domenii proprii care să includă .ro, înregistrate și validate în registrul național.
Perioada de tranziție și sancțiuni.
Legea este prevăzută să intre în aplicare după 12 luni de la data promulgării în Monitorul Oficial, oferind astfel administrației locale și centrale timpul necesar pentru migrarea spre sistemul unic de comunicare. În această perioadă de tranziție, instituțiile pot primi temporar corespondență pe adrese de email comerciale precum Yahoo, Outlook sau Gmail, cu obligația de a seta un mesaj automat de răspuns care să notifice expeditorul cu privire la noua adresă oficială.
Nerespectarea trecerii la sistemul unic de comunicare prin email va atrage sancționarea conducătorilor și personalului instituției. „Se interzice entităților publice utilizarea adreselor comerciale pentru realizarea comunicării electronice oficiale, inclusiv pentru solicitarea de la persoanele fizice sau juridice sau furnizarea către acestea a documentelor și informațiilor”, prevede textul adoptat de Senat.
Prevederile se aplică autorităților și instituțiilor publice centrale și locale, precum și entităților aflate în subordonarea, coordonarea sau sub autoritatea acestora. Există o singură excepție: interdicția nu se aplică autorităților și instituțiilor din sistemul național de apărare, ordine publică și securitate națională, care au propriul sistem de comunicare securizat.
Motivele de securitate cibernetică.
Inițiatorii proiectului argumentează că folosirea Gmail, Yahoo și Outlook de către instituțiile statului reprezintă „un risc major” pentru securitatea cibernetică a României, protecția datelor personale ale cetățenilor și integritatea documentelor oficiale. „Utilizarea unor infrastructuri private, necontrolate de statul român, generează vulnerabilități sistemice care pot duce la pierderi de date, interceptări neautorizate, acces fraudulos, compromiterea corespondenței oficiale sau imposibilitatea de a reconstitui traseul administrativ al unui document”, se arată în expunerea de motive, relatează Apuseni Info.
Proiectul este aliniat cu legislația europeană în materie de securitate cibernetică și protecție a datelor, urmărind consolidarea suveranității digitale și modernizarea administrației publice. Inițiatorii dau ca exemple țări precum Italia, Germania și Spania, care au adoptat legislație similară, obligând autoritățile publice să folosească doar sisteme naționale securizate pentru comunicarea oficială.
Germania a implementat DE-Mail, un sistem securizat pentru comunicarea digitală între cetățeni și autorități, care oferă garanții juridice privind identitatea expeditorului și integritatea mesajelor. Franța a dezvoltat Tchap, o platformă de mesagerie securizată pentru funcționarii publici, care respectă principiile suveranității digitale.
Sprijin pentru primăriile mici.
Proiectul prevede că unitățile administrativ-teritoriale cu sub 10.000 de locuitori vor beneficia de sprijin tehnic și financiar integral pentru implementarea noului sistem. Această prevedere asigură că procesul de integrare digitală nu va lăsa în urmă administrațiile locale cu resurse limitate, facilitând o tranziție uniformă la nivel național.
Senatul USR Ciprian Rus susține că noul cadru legislativ va contribui la creșterea nivelului de securitate cibernetică, la reducerea costurilor IT din administrația publică, la eliminarea fragmentării infrastructurii de poștă electronică și la consolidarea încrederii cetățenilor în comunicarea digitală cu statul.
Conform Legii nr. 58/2023 privind securitatea și apărarea cibernetică, instituțiile publice au obligații clare privind protecția datelor și managementul riscurilor cibernetice. Deși legea nu interzice explicit utilizarea platformelor comerciale, aceasta creează un cadru care încurajează puternic adoptarea de soluții de email care oferă un grad mai înalt de securitate, control și conformitate cu politicile naționale.
Implicații practice și provocări.
Migrarea către un sistem unic de comunicare electronică reprezintă o schimbare majoră pentru administrația publică românească. Peste două treimi dintre instituțiile administrativ-teritoriale vor trebui să își actualizeze infrastructura IT, să instruiască personalul și să informeze cetățenii și partenerii despre noile adrese oficiale.
Provocările tehnice includ asigurarea capacității și securității sistemului național, menținerea disponibilității serviciilor în perioada de tranziție și garantarea compatibilității cu sistemele existente. Aspectele organizaționale implică coordonarea migrării la nivel național, gestionarea rezistenței la schimbare și asigurarea continuității operaționale.
Proiectul urmează să intre în dezbaterea Camerei Deputaților, care va avea ultimul cuvânt în adoptarea acestei reforme majore a comunicării digitale în sectorul public românesc. Dacă va fi promulgat, România va face un pas semnificativ către consolidarea suveranității digitale și modernizarea infrastructurii de comunicare guvernamentale.
