Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Plenul Senatului a adoptat luni proiectul de lege privind combaterea antisemitismului și extremismului în forma inițială, respingând obiecțiile formulate de președintele Nicușor Dan. Cu 75 de voturi pentru, 34 împotrivă și patru abțineri, senatorii au ignorat cererea de reexaminare a șefului statului, conform Agerpres.
„Legea Vexler”, adoptată fără modificări.
Proiectul, inițiat de președintele Federației Comunităților Evreiești din România, deputatul Silviu Vexler, a fost adoptat inițial de Parlament în iunie 2025. Actul normativ introduce pedepse mai dure pentru constituirea, sprijinirea sau aderarea la organizații cu caracter fascist, legionar, rasist sau xenofob.
Nicușor Dan a retrimis legea către Parlament pe 4 decembrie, apreciind că forma actuală ar putea duce la „amplificarea tensiunilor” în societate. Președintele a susținut că textul este insuficient de clar în definirea unor infracțiuni, potrivit România TV.
Argumentele lui Nicușor Dan, respinse de CCR și Parlament.
„Unele articole pot fi interpretate abuziv, ceea ce ar putea transforma în infractori persoane fără legătură cu extremismul. De exemplu, noua lege prevede pedepse cu închisoarea de la unu la cinci ani pentru distribuirea oricărui material care conține idei xenofobe, fără a face diferența între materiale de propagandă extremistă și opere literare sau texte istorice„, a argumentat Nicușor Dan.
🗞️ Citește și Acestea
Înainte de a retrimite legea în Parlament, președintele a sesizat Curtea Constituțională de două ori – pe 20 iunie (împreună cu parlamentari AUR, SOS România și POT) și pe 14 iulie 2025. În ambele cazuri, CCR a respins integral obiecțiile de neconstituționalitate.
Pedepse de până la 10 ani închisoare pentru extremism.
Legea stabilește că constituirea sau aderarea la o organizație cu caracter fascist, legionar, rasist ori xenofob se pedepsește cu închisoare de la 3 la 10 ani și interzicerea unor drepturi. Distribuirea de materiale fasciste, legionare, rasiste și xenofobe constituie infracțiune și se sancționează cu închisoare de la un an la 5 ani.
Dacă faptele sunt comise prin intermediul unui sistem informatic, pedepsele se majorează cu jumătate. Promovarea în public a cultului persoanelor vinovate de genocid, crime contra umanității sau conducători ai organizațiilor extremiste se pedepsește cu închisoare de la 3 luni la 3 ani.
Excepții pentru artă, știință și educație.
Legea prevede explicit că nu constituie infracțiune distribuirea de materiale extremiste „în cazul în care fapta este săvârșită în interesul artei sau științei, cercetării ori educației sau în scopul dezbaterii unei chestiuni de interes public„. Această mențiune răspunde uneia dintre îngrijorările principale exprimate de Nicușor Dan privind libertatea de expresie.
De asemenea, legea interzice acordarea sau menținerea numelor persoanelor vinovate de genocid sau crime de război pentru străzi, bulevarde, parcuri sau organizații cu sau fără personalitate juridică.
Camera Deputaților, decizia finală.
Proiectul urmează să fie transmis Camerei Deputaților, care este for decizional. Dacă și deputații vor respinge obiecțiile și vor adopta legea în aceeași formă, președintele nu va mai avea căi de atac și va trebui să promulge actul normativ.
Votul de astăzi din Senat marchează primul conflict major între coaliția de guvernare și președintele Nicușor Dan. Doar 23 de senatori AUR au votat pentru cererea de reexaminare, alăturându-se celor 6 senatori neafiliați care au susținut poziția președintelui, conform G4Media.
Deputatul Silviu Vexler a susținut constant că legea este esențială pentru „asigurarea stabilității și coeziunii naționale” și pentru prevenirea răspândirii antisemitismului, care „amenință nu numai comunitatea evreiască, ci democrația însăși, pacea, ordinea și coeziunea socială„.
