Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Indicatorul de Încredere Macroeconomică al Asociației CFA România a crescut cu 10,4 puncte în ianuarie 2026, semnalând o îmbunătățire a percepției asupra economiei. Totuși, majoritatea analiștilor financiari anticipează deprecierea leului și menținerea unei infla ții ridicate în următoarele 12 luni, conform datelor publicate de organizație.
Creșterea încrederii, rezultat al performanței bugetare.
Indicatorul de Încredere Macroeconomică a înregistrat o evoluție pozitivă semnificativă în ianuarie, crescând cu 10,4 puncte față de luna precedentă. Această îmbunătățire se datorează atât percepției mai bune asupra condițiilor economice curente, cât și anticipărilor mai optimiste pentru următoarele luni, potrivit HotNews.
„Performanța peste așteptări în reducerea deficitului bugetar a condus la ajustarea în sens pozitiv a încrederii în economie”, a declarat Adrian Codîrlașu, președintele Asociației CFA România. Expertul a subliniat că reducerea riscului de majorare a fiscalității a contribuit și la diminuarea anticipațiilor inflaționist e, oferind o oarecare stabilitate pieței financiare românești.
Componenta de anticipații a indicatorului a crescut cu 10 puncte, ajungând la valoarea de 48,6, în timp ce componenta de condiții curente a înregistrat o creștere și mai mare, de 11,3 puncte. Această evoluție sugerează că consolidarea fiscală a reușit să calmeze nervii pieței, deși România rămâne într-o stare de „stabilizare fragilă”, conform analiștilor.
🗞️ Citește și Acestea
Leul, sub presiune: 83% dintre analiști anticipează deprecierea monedei naționale.
În ciuda semnalelor pozitive privind încrederea macroeconomică, prognozele pentru cursul de schimb EUR/RON rămân îngrijorătoare. Aproximativ 83% dintre participanții la sondajul CFA România anticipează o depreciere a leului în următoarele 12 luni, potrivit Capital.
Valoarea medie anticipată a cursului EUR/RON pentru orizontul de 6 luni este de 5,1471 lei pentru un euro, în timp ce pentru orizontul de 12 luni, cursul este estimat la 5,1982 lei pentru un euro. Această depreciere progresivă reflectă presiunea persistentă asupra monedei naționale, cauzată de dezechilibrele fiscale și de balanța de plăți deficitară.
Presiunea asupra leului derivă din combinația de factori macroeconomici nefavorabili, inclusiv deficitul bugetar ridicat și nivelul crescut al datoriei publice. Analiștii financiari consideră că, deși direcția de deplasare a cursului este clară, viteza deprecierii va depinde de măsura în care Guvernul va reuși să mențină disciplina fiscală și să implementeze reforme structurale.
Inflația scade, dar rămâne un risc major pentru puterea de cumpărare.
Rata anticipată a inflației pentru orizontul de 12 luni (februarie 2027) a scăzut la 5,85%, comparativ cu aproape 10% în prezent. Această reducere anticipată este susținută de 94% dintre participanții la sondaj, care se așteaptă la o diminuare treptată a ratei inflației în următorul an.
Totuși, specialiștii avertizează că scăderea inflației nu înseamnă scăderea prețurilor, ci doar o creștere mai lentă a acestora. Consumatorii vor continua să facă față unor costuri ridicate, iar puterea de cumpărare va rămâne sub presiune. Rata anticipată de 5,85% este încă semnificativ peste ținta Băncii Naționale a României și peste nivelurile confortabile pentru o economie stabilă.
Adrian Codîrlașu a explicat că reducerea anticipațiilor inflaționist e este legată direct de performanța mai bună a Guvernului în ceea ce privește deficitul bugetar și de diminuarea riscului de noi majorări de taxe. Cu toate acestea, persistența unor rate ridicate ale inflației va continua să afecteze gospodăriile românești și să limiteze creșterea economică.
Prognoze economice: deficit bugetar în scădere, dar datorie publică în creștere.
Pentru anul 2026, analiștii CFA România anticipează un deficit bugetar de 6,6% din PIB, în scădere față de estimările pentru 2025, dar încă la un nivel ridicat care menține presiunea asupra finanțelor publice. Creșterea economică pentru 2026 este estimată la doar 1,1%, un ritm modest care indică o economie în recuperare lentă, sub potențialul său real.
Datoria publică, calculată ca procent din PIB, este anticipată să crească la 63% în următoarele 12 luni, conform datelor publicate de New Money. Această creștere a datoriei subliniază provocările fiscale cu care se confruntă România și necesitatea unor reforme structurale pentru asigurarea sustenabilității pe termen lung.
Pe piața imobiliară, 61% dintre analiști anticipează o stagnare a prețurilor proprietăților rezidențiale în următoarele 12 luni, iar tot 61% consideră că prețurile actuale sunt supraev aluate. Această combinație de percepții sugerează că piața imobiliară a atins un platou, fără perspective clare de creștere semnificativă în viitorul apropiat.
Perspectivele economice pentru 2026 conturează un scenariu de „stabilizare incomodă”: o creștere economică slabă, un deficit bugetar în scădere dar încă ridicat, inflație persistentă și un leu mai slab. Deși reducerea deficitului bugetar a adus o îmbunătățire a încrederii, România rămâne vulnerabilă la șocuri externe și necesită continuarea reformelor fiscale pentru a asigura o recuperare sustenabilă.
