Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Secretarul american al Apărării, Pete Hegseth, plănuia să anunțe o retragere de trupe americane din Europa mult mai amplă decât cea deja realizată, dar propunerea sa a fost oprită chiar înainte de a ajunge pe agenda oficială a NATO, potrivit HotNews.ro. Planul urma să fie prezentat la summitul NATO de la Bruxelles, din 18 iunie, dar a fost respins de secretarul de stat Marco Rubio.
Planul Pentagonului, blocat înainte de anunț
Potrivit publicației americane The Wall Street Journal, Hegseth intenționa să declare oficialilor NATO că Statele Unite pregătesc noi reduceri ale prezenței militare din Europa, dincolo de anularea deja cunoscută a rotației unei brigăzi blindate în Polonia și de retragerea unei brigăzi de infanterie din România.
Propunerea a ajuns însă la Rubio, care este și consilier pentru securitate națională al președintelui Donald Trump, și a fost respinsă înainte de a fi făcută publică. În locul anunțului pregătit, Hegseth le-a spus miniștrilor apărării din statele NATO că Pentagonul va derula o evaluare de șase luni a poziționării forțelor americane pe continent.
Purtătorul de cuvânt al Pentagonului, Sean Parnell, a explicat poziția oficială: „Secretarul Hegseth s-a asigurat că mesajul său este în concordanță cu obiectivele și agenda președintelui și că nu dorește să limiteze marja de decizie a preşedintelui”, a declarat el, potrivit Digi24.
🗞️ Citește și Acestea
Fisuri în administrația Trump pe tema NATO
Episodul arată o linie de fractură reală în interiorul administrației americane privind ritmul retragerii din Europa. Hegseth și principalul său consilier pe probleme de politică, Elbridge Colby, susțin constant reduceri rapide și drastice ale efectivelor, motivate de intenția de a realoca resurse către zona Indo-Pacifică, în raport cu China.
Alți oficiali de vârf consideră însă că o retragere bruscă ar fi un risc diplomatic și strategic prea mare, mai ales în contextul războiului din Ucraina și al tensiunilor din jurul Iranului. Anularea, în luna mai, a rotației unei brigăzi blindate americane din Polonia l-a surprins chiar și pe Trump, care l-a sunat pe Hegseth pentru a-l întreba de ce tratează atât de prost un aliat important.
Congresul american vrea să limiteze reducerile
Nemulțumirea față de ritmul retragerilor a ajuns și în Congresul SUA. Parlamentari republicani și democrați au introdus prevederi în proiectul de lege privind cheltuielile militare pentru 2027, care ar interzice Pentagonului să reducă efectivele din Europa sub pragul de 76.000 de militari fără o evaluare de risc realizată de șeful Comandamentului European al SUA și fără o certificare separată din partea lui Hegseth.
Îngrijorările s-au accentuat după ce biroul lui Hegseth a programat, înaintea reuniunii miniștrilor apărării din NATO, o convorbire telefonică cu congresmenii, lăsând impresia unui anunț major. În cele din urmă, Hegseth le-a comunicat doar intenția de a demara o evaluare a prezenței militare americane pe continent.
Summitul de la Ankara, sub semnul incertitudinii
Subiectul efectivelor militare americane și al cheltuielilor de apărare ale aliaților europeni va domina și întâlnirea NATO de la Ankara, programată pentru săptămâna viitoare, la care va participa și Trump. Oficialii alianței speră ca summitul să transmită un mesaj de unitate față de Rusia și de sprijin pentru Ucraina, dar recunosc temerea că tensiunile cu administrația americană ar putea umbri reuniunea.
Potrivit surselor citate de presa americană, NATO ia deja în calcul renunțarea la planul de a organiza summitul de anul viitor în Albania, semn al incertitudinii create de poziția fluctuantă a Washingtonului față de angajamentele sale europene.
Deocamdată, evaluarea anunțată de Hegseth rămâne principalul instrument prin care se va decide, în următoarele șase luni, viitorul prezenței militare americane pe continent.
–
