Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Marius Voineag, actualul șef al DNA care candidează pentru funcția de adjunct al Procurorului General, a criticat luni obsesia managerilor de parchete pentru statistici și numărul de rechizitorii, în loc să se concentreze pe eficiența reală a actului de justiție. Declarațiile au fost făcute în cadrul interviului susținut în fața Comisiei constituite la Ministerul Justiției, potrivit HotNews.
Critica sistemului de evaluare bazat pe statistici.
Întrebat despre reticența procurorilor de a folosi acordul de recunoaștere a vinovăției, Voineag a punctat că mulți manageri de parchete „trăiesc în mirajul rechizitoriilor mai multe pe fiecare an” și se ghidează după „marja unor statistici”. „Eficiența actului de justiție nu ține de o statistică”, a subliniat șeful DNA.
Voineag a explicat că sistemul actual generează costuri uriașe pentru stat prin concentrarea pe cazuri banale, doar pentru a îmbunătăți cifrele. „Putem să încercăm să facem rechizitorii la niște spețe banale, să generăm costuri pentru stat, pentru cetățeni, în esență, să generăm durată mai mare a proceselor, a urmăririi penale și, la final, să ne mândrim doar cu niște cifre seci dintr-o statistică. Avem mai multe rechizitorii, mai multe tone la hectar”, a declarat acesta, conform Mediafax.
Actual șef DNA și singurul candidat pentru funcția de adjunct al Parchetului General, Voineag a susținut necesitatea unui schimb de mentalitate către o abordare bazată pe rezultate concrete, nu pe volume de rechizitorii. România înregistrează doar 4,2% trimiteri în judecată prin acord de recunoaștere a vinovăției, deși 60-70% dintre dosare au complexitate redusă.
🗞️ Citește și Acestea
Acordurile de recunoaștere a vinovăției, prioritate pentru viitor.
Voineag a propus promovarea masivă a acordurilor de recunoaștere a vinovăției ca soluție pentru reducerea costurilor și a duratei proceselor. „Trebuie dat mai mult curaj procurorilor tineri în așa fel încât să își asume că acest instrument procedural – de justiție negociată – trebuie utilizat efectiv”, a afirmat acesta.
Șeful DNA a explicat că această procedură „va genera costuri reduse pentru stat și o simplificare, inclusiv în ceea ce privește procentul de încărcare per procuror”. El consideră că atitudinea față de justiția negociată reprezintă o chestiune „profundă, antagonică, privind modul în care am gândit în toată cariera”.
În viziunea sa, adoptarea acestei practici ar trebui să devină o prioritate la nivel național, fiind „un instrument procedural perfect legal” care poate transforma eficiența sistemului judiciar român.
Obiective manageriale pentru Parchetul General.
În cadrul prezentării proiectului de candidat, Voineag a enumerat 10 obiective principale pentru Parchetul General: creșterea capacității investigative, consolidarea Serviciului Tehnic, creșterea calității actului de justiție prin programe de formare profesională, elaborarea de metodologii în evaziune fiscală și spălare de bani, implementarea digitalizării, integrarea AI în activitatea parchetelor, actualizarea cadrului normativ, optimizarea funcțiilor de planificare și control, îmbunătățirea percepției publice, și implementarea standardului ISO 37001 anti-mită.
Voineag a identificat trei măsuri prioritare pe termen imediat: întărirea Serviciului Tehnic (unde salarizarea la Parchetul General este la 70% față de DNA și DIICOT), operaționalizarea Serviciului Investigațiilor Financiare (care are 14 poziții ce necesită ofițeri de poliție judiciară specializați), și atragerea de fonduri pentru infrastructură IT cu componente de inteligență artificială.
„DNA are cea mai mare capacitate să investigheze corupția la momentul actual”, a declarat Voineag, subliniind că investițiile în Serviciul Tehnic al DNA au crescut de 20 de ori în ultimii ani.
Comunicarea și percepția publică, puncte slabe recunoscute.
Întrebat despre cel mai mare eșec din mandatul său la DNA, Voineag a răspuns direct: „Comunicarea”. El a admis că „din câ-un anumit punct de vedere cred că am comunicat mult prea tehnic”, precizând că „în discursul public trebuie să ne reconfigurăm comunicarea publică”.
Șeful DNA a subliniat importanța transparenței: „De foarte multe ori, oamenii nu știu de cantitatea de efort, de implicarea procurorilor în meseria lor”. El propune ca „procurorul general să iasă mai des în spațiul public” pentru a explica cetățenilor rolul fiecărei instituții.
Referitor la propria sa candidatură pentru Parchetul General, Voineag a explicat: „Într-o țară în care încrederea este puțină, iar totul personalizat și deseori demonizat, performanța DNA depinde de susținerea tuturor instituțiilor statului, inclusiv a celor politice”.
Interviul face parte din procedura de selecție pentru conducerile Parchetului General, DNA și DIICOT, care se desfășoară în perioada 23-26 februarie. Decizia finală privind numirile îi aparține președintelui României, Nicușor Dan, după ce ministrul Justiției Radu Marinescu înaintează propunerile către CSM pentru aviz consultativ.
