Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Adrian Țuțuianu, președintele Autorității Electorale Permanente (AEP), a declarat vineri, 13 martie, că nu exclude posibilitatea unor alegeri parlamentare anticipate în România, avertizând că instituția pe care o conduce trebuie să fie pregătită să gestioneze orice tip de scrutin. Declarațiile au fost făcute în cadrul unei conferințe de presă în care Țuțuianu a prezentat și planul de reorganizare a AEP, potrivit Europa FM.
Scenariul alegerilor anticipate, invocat în contextul reorganizării AEP.
Șeful AEP a explicat că reorganizarea instituției este motivată nu doar de nevoia de eficiență bugetară, ci și de pregătirea pentru un ciclu electoral intens. Potrivit lui Țuțuianu, România va traversa trei ani consecutivi cu evenimente electorale: alegeri locale și parlamentare în 2028, europarlamentare în 2029 și prezidențiale în 2030.
„Nu exclud, eu sunt unul dintre cei care cred că nu am o chestie concretă astăzi, dar se poate oricând și AEP trebuie să fie gata oricând să gestioneze și niște alegeri parlamentare anticipate pentru că se POT întâmpla”, a declarat Adrian Țuțuianu, Președintele Autorității Electorale Permanente.
El a precizat totodată că, din punct de vedere practic, astăzi nu se întrevede o astfel de posibilitate, dar că alegerile anticipate pot reprezenta o soluție politică atunci când nu există alt răspuns la tensiunile sociale.
🗞️ Citește și Acestea
Cum se poate ajunge la alegeri anticipate.
Constituția României prevede că alegerile parlamentare anticipate pot fi organizate exclusiv prin dizolvarea Parlamentului de către șeful statului. Articolul 89 din Constituție stabilește că președintele poate recurge la această măsură doar dacă Parlamentul respinge două propuneri consecutive de învestitură a unui nou guvern. Până în prezent, România nu a organizat niciodată alegeri parlamentare anticipate.
Întrebat dacă reorganizarea AEP va asigura capacitatea instituției de a gestiona un scrutin anticipat, Țuțuianu a evitat un răspuns direct: „Îmi cereți mie să fiu un fel de Nostradamus. Nu am de unde să știu ce se va întâmpla pe scena politică. Treaba mea și treaba colegilor mei este să punem AEP în poziția de a fi oricând pregătit pentru orice fel de proces electoral”.
Reorganizarea AEP, ultima până în 2030.
Conform planului prezentat vineri, reorganizarea AEP vizează reducerea cu 10% a cheltuielilor de personal față de 2025, în conformitate cu OUG 7/2026. La nivel central, numărul de posturi se va reduce de la 280 la 223, iar în structurile teritoriale vor fi desființate 112 posturi.
Țuțuianu a subliniat că aceasta este prima și ultima reorganizare planificată până în 2030, urmând ca în 2026-2027 instituția să se concentreze pe elaborarea unui nou Cod Electoral și a legii de finanțare a partidelor politice.
Decizia finală privind noua structură organizatorică a AEP urmează să fie adoptată până la termenul-limită de 1 iulie 2026, stabilit de Guvern.
