Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Tensiunile din interiorul PNL, vizibile de luni de zile între conducerea condusă de Ilie Bolojan și o tabără anti-Bolojan formată din mai mulți parlamentari liberali, ajung acum la un test decisiv: votul de învestitură pentru Guvernul condus de Siegfried Mureșan, potrivit TVR Info. Surse politice citate de presă susțin că nu toți parlamentarii PNL sunt dispuși să susțină candidatura propusă chiar de propriul partid.
Cine formează tabăra anti-Bolojan
Gruparea de parlamentari liberali nemulțumiți de conducerea lui Ilie Bolojan nu este una nouă. Încă din iunie, un grup de peste 15 parlamentari PNL, printre care Monica Anisie, Andrei Baciu, Sorin Cîmpeanu, Alina Gorghiu și Ionuț Stroe, a obținut în instanță suspendarea deciziilor prin care Biroul Politic Național al partidului sancționa parlamentarii care ar fi votat pentru un guvern nesusținut oficial de PNL, potrivit TVR Info și Economica.net.
Contestatarii au invocat, în instanță, faptul că deciziile de sancționare încalcă interdicția mandatului imperativ al parlamentarului, prevăzută în Constituție, și au cerut inclusiv despăgubiri morale de la partid. Practica parlamentarilor liberali de a lipsi motivat de la voturi importante nu este, de altfel, nouă: în timpul unei moțiuni de cenzură anterioare împotriva Guvernului Bolojan, surse liberale citate de Economedia.ro precizau că doar un număr restrâns de deputați și senatori PNL urmau să rămână în sala de plen, tocmai pentru a evita o prezență numeroasă la vot.
Ce susțin sursele citate de presă despre votul pentru Mureșan
Potrivit unor surse politice citate de stiripesurse.ro, o parte dintre parlamentarii din tabăra anti-Bolojan ar urma să evite prezența la vot, motivând absența prin alte activități, în loc să voteze deschis împotriva candidaturii propuse de propriul partid. Un parlamentar PNL, necitat nominal, a declarat pentru sursa citată: „Cine știe ce ne așteaptă în următoarele zile?”
🗞️ Citește și Acestea
Teoretic, Guvernul Mureșan s-ar putea baza pe cele 186 de voturi ale coaliției PNL-USR-UDMR și ale grupului minorităților naționale, un număr apropiat de pragul necesar pentru majoritate. În practică, însă, coeziunea internă a PNL rămâne principala variabilă necunoscută, având în vedere istoricul recent al tensiunilor din partid.
Informațiile despre intențiile exacte ale parlamentarilor nu au fost confirmate oficial de conducerea PNL, iar Ilie Bolojan nu a comentat public aceste afirmații.
De ce contează coeziunea internă a PNL
Pentru Siegfried Mureșan, miza votului de învestitură depășește simpla susținere declarată a celor trei partide de coaliție. Un vot strâns sau o absenteism semnificativ din rândul propriului partid ar putea slăbi poziția politică a viitorului premier chiar din prima zi de mandat, indiferent dacă Guvernul trece formal de Parlament.
Pentru Ilie Bolojan, miza este, la rândul ei, dublă. Dincolo de rezultatul votului pentru Mureșan, un eșec sau o susținere fragilă ar putea alimenta suspiciunile că liderul PNL nu mai controlează pe deplin gruparea parlamentară a partidului, în ciuda faptului că a fost reconfirmat recent la conducerea formațiunii, la congresul din vară.
Context: o criză politică ce durează de luni de zile
Situația actuală vine după o succesiune de încercări eșuate de a forma un Guvern cu puteri depline. Eugen Tomac și-a depus mandatul de premier desemnat, iar propunerea ulterioară, Adrian Veștea, nu a reușit să obțină votul de învestitură din Parlament. Siegfried Mureșan este, astfel, a treia variantă susținută de coaliția de centru-dreapta în această perioadă de criză.
Fragmentarea internă a PNL, vizibilă atât în conflictul public dintre liderul CJ Cluj, Alin Tișe, și conducerea partidului, cât și în acțiunile în instanță ale altor parlamentari nemulțumiți, arată că, dincolo de negocierile oficiale dintre partide, rezultatul votului pentru Mureșan va depinde și de dinamica internă a PNL, greu de anticipat cu exactitate înainte de ziua votului.
Ce diferă față de episoadele anterioare de tensiune
Spre deosebire de conflictul din vară, când tabăra anti-Bolojan a ales calea instanței pentru a contesta deciziile de sancționare, situația de acum are o miză diferită: nu mai este vorba despre un guvern pe care PNL îl respinge oficial, ci despre propria candidatură a partidului, susținută formal de conducere. Absența unor parlamentari de la vot, dacă se va confirma, ar avea, astfel, o semnificație politică mai delicată decât un vot deschis împotriva unui candidat extern.
Acest tip de tactică, votul „cu picioarele”, prin neprezentare, mai degrabă decât un vot deschis împotriva propriei formațiuni, a mai fost folosit în Parlamentul României în episoade anterioare de tensiune internă, tocmai pentru a evita o ruptură vizibilă și asumată public, în timp ce, de facto, slăbește șansele de trecere ale unui proiect politic. Diferența, de această dată, este că miza nu mai este un guvern extern coaliției, ci propria variantă de premier a PNL.
Paradoxul rămâne, deocamdată, acesta: PNL are nevoie de unitate internă tocmai pentru a-și impune propriul candidat la funcția de premier, în timp ce aceeași unitate este contestată public, în instanță și prin absențe tactice, de o parte a propriilor parlamentari.
