Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Președintele Nicușor Dan a renunțat la condiția pe care o impusese timp de peste patru luni pentru desemnarea unui nou premier, aceea de a avea garanția prealabilă a 233 de voturi în Parlament, și a ales, pe 17 septembrie, o variantă diferită, potrivit Bursa.ro.
Strategia veche: aștept garanția, apoi desemnez
Blocajul politic a pornit pe 5 mai, când Guvernul condus de Ilie Bolojan a fost demis prin moțiune de cenzură, cu voturile PSD și AUR. Nicușor Dan a încercat prima oară o formulă de compromis, desemnându-l premier pe consilierul prezidențial independent Eugen Tomac, cu un cabinet format din miniștri fără carnet de partid. Tentativa nu a avut efectul scontat.
A urmat o a doua încercare, cu liberalul Adrian Veștea, respinsă la votul din Parlament. După acest eșec, șeful statului a anunțat că nu va mai face nicio desemnare până când nu va exista garanția că viitorul premier, oricine ar fi el, are în spate cele 233 de voturi necesare învestirii. A trecut vara, parlamentarii au revenit din vacanță, iar partidele au rămas în același impas.
Noua strategie: mandat pentru cel mai susținut candidat
După consultările din 17 septembrie de la Palatul Cotroceni, Nicușor Dan a decis să nu mai aștepte o formulă gata negociată de partide, ci să ofere mandatul de premier candidatului care are, la acel moment, cele mai multe voturi exprimate de partide. „Nu avem o majoritate conturată”, a declarat președintele, potrivit Bursa.ro.
🗞️ Citește și Acestea
Candidatul cu cel mai mare sprijin s-a dovedit a fi eurodeputatul PNL Siegfried Mureșan, susținut de PNL, USR și UDMR. Acesta pornește negocierile pentru formarea guvernului fără garanția celor 233 de voturi, ceea ce reprezintă chiar miezul schimbării de abordare a președintelui.
Firul deciziilor președintelui
- 5 mai: Guvernul Bolojan cade prin moțiune de cenzură
- 5 iunie: Nicușor Dan îl desemnează pe Eugen Tomac, tentativă eșuată
- 22 iunie: Guvernul propus de Adrian Veștea pică în Parlament
- 17 septembrie: șeful statului renunță la condiția garanției prealabile și îl desemnează pe Siegfried Mureșan
Dacă Mureșan nu reușește, urmează candidatul PSD
Noua strategie are și o a doua etapă, deja anunțată. Dacă Siegfried Mureșan nu reușește să strângă majoritatea parlamentară, președintele urmează să ofere mandatul de premier următorului candidat aflat pe lista susținerii parlamentare, care este cel al PSD-ului. Grupurile parlamentare ale social-democraților numără 126 de senatori și deputați, al doilea cel mai mare bloc numeric după PNL-USR-UDMR.
Practic, Nicușor Dan a transformat o regulă rigidă, garanția prealabilă, într-o ierarhie flexibilă a candidaților, în funcție de sprijinul din Parlament la un moment dat.
De ce e greu de strâns o majoritate de 233 de voturi
Parlamentul României are 465 de membri, 330 la Camera Deputaților și 135 la Senat, iar pentru învestirea unui guvern e nevoie de votul a jumătate plus unu din totalul aleșilor, adică 233. Cifra a devenit, în ultimele patru luni, obstacolul central al crizei politice, într-un Parlament în care nicio formațiune nu are, de una singură, o majoritate.
Fostul președinte Traian Băsescu a criticat public strategia inițială a lui Nicușor Dan, cea a garanției prealabile, considerând-o o greșeală de tactică. În opinia sa, un lider experimentat ar fi desemnat mai devreme un premier și ar fi lăsat Parlamentul să voteze, astfel încât eșecul, dacă ar fi survenit, să arate clar cine poartă răspunderea blocajului.
De ce contează schimbarea de abordare
Diferența dintre cele două strategii nu e doar tehnică. Strategia veche punea responsabilitatea formării unei majorități exclusiv pe umerii partidelor, înainte ca președintele să acționeze. Noua strategie mută presiunea pe candidatul deja desemnat, care trebuie să găsească singur voturile lipsă, în timp ce ceasul celor zece zile constituționale curge.
Riscul e simetric pentru toate taberele. Dacă Mureșan eșuează, urmează scenariul cu un candidat PSD, ceea ce înseamnă că nici PNL, USR și UDMR nu au voie să tergiverseze negocierile, iar nici PSD nu poate specula la nesfârșit fără să rateze propria șansă de a propune un premier.
Decretul de desemnare urmează să fie semnat de președinte pe 19 septembrie, cu publicarea în Monitorul Oficial la începutul zilei de 21 septembrie, dată la care începe practic cursa contracronometru pentru cele 233 de voturi.
