Primul semestru al anului 2025 aduce în prim-plan o problemă sistemică a Parlamentului românesc: absenteismul cronic al aleșilor. Datele oficiale ale Camerei Deputaților relevă că 76 de parlamentari au lipsit nemotivat de la cel puțin o ședință, acumulând 216 absențe în doar șase luni.
Victor Ponta, lider detașat al absențelor
Fostul premier Victor Ponta, actual deputat ales pe listele PSD, deține recordul absolut. Conform datelor publicate de HotNews.ro, bazate pe informații oficiale ale Camerei Deputaților, Ponta acumulase 29 de absențe nemotivate până la sfârșitul lunii mai. La acestea s-au adăugat încă 11 lipsuri doar în iunie, ajungând astfel la aproximativ 40 de absențe în prima jumătate a anului.
Pe locurile următoare se află liberalul Alexandru Popa (11 absențe până în mai) și Silviu-Florin Oancea de la AUR (10 absențe). O analiză realizată de Europa Liberă România arată că parlamentarii AUR domină statistica negativă – din primii zece deputați cu cele mai multe lipsuri, șase aparțin acestei formațiuni politice.
Sancțiuni întărite, dar cu efect limitat
La începutul anului, Camera Deputaților a înăsprit regulamentul: de la 5 aprilie 2025, reținerea pentru fiecare absență nemotivată a crescut de la 1% la 5% din indemnizația brută de 18.720 lei. În practică, un deputat cu patru absențe într-o lună poate pierde aproximativ 2.200 de lei din salariu.
Totuși, aplicarea sancțiunilor rămâne inconsecventă. În februarie, când penalitatea era mai mică, Alexandru Popa a pierdut doar 400 de lei pentru patru absențe, iar Victor Ponta a fost sancționat cu doar 2% pentru două lipsuri.
Implicații pentru procesul legislativ
Absenteismul afectează direct funcționarea Camerei Deputaților: voturile lipsă POT schimba echilibrul în adoptarea legilor, dezbaterile din comisii devin incomplete, iar reprezentarea circumscripțiilor devine formală. Mai mult, costurile pentru deplasări, personal de cabinet și infrastructură rămân pe seama contribuabililor, indiferent dacă scaunul este ocupat sau gol.
Soluția nu constă doar în penalități financiare, ci în crearea unui sistem transparent de monitorizare, accesibil publicului. Până când prezența parlamentară va deveni un criteriu decisiv pentru recâștigarea mandatului, fenomenul absenteismului riscă să persiste.






















