Avocatul Adrian Cuculis a depus marți un denunț la Direcția Națională Anticorupție împotriva ministrului de Externe Oana Țoiu, pe care o acuză de abuz în serviciu în legătură cu modul în care a fost gestionată repatrierea românilor aflați în Dubai după izbucnirea conflictului armat din regiune. Denunțul, înregistrat la DNA – Structura Centrală, solicită și ridicarea imunității ministrului pentru a permite verificarea dispozitivelor electronice utilizate în comunicarea instituțională, potrivit Mediafax.
Cazul care a declanșat scandalul public a fost refuzul îmbarcării unui minor de 17 ani pe un avion care s-a întors la București cu 14 locuri goale, în timp ce alte persoane considerate prioritare au fost evacuate. Avocatul Cuculis susține că acest episod demonstrează că la nivelul Ministerului Afacerilor Externe s-a comis „cel puțin o infracțiune conexă infracțiunilor de corupție”.
Acuzații de gestionare defectuoasă a evacuării cetățenilor români.
Potrivit denunțului, ministreasa Țoiu „a dispus, manageriat și implicat în problema repatrierii românilor aflați în Dubai cu ocazia izbucnirii conflictelor armate ce au avut bilanț cu pierderi omenești și vătămări corporale”. Avocatul argumentează că, având în vedere structura ierarhică a MAE, fapta de care se face vinovată Oana Țoiu este de abuz în serviciu în formă de autoriat, nu de instigare, deoarece coordonarea se face vertical de la ministru spre consulate.
Adrian Cuculis explică contextul: la data de 28 februarie 2026, statul Iran a lansat valuri majore de rachete balistice care au vizat zone din Dubai și Abu Dhabi, inclusiv aeroportul internațional Dubai și clădiri emblematice precum Burj Al Arab. Bilantul primelor zile s-a ridicat la peste 100 de răniți și 4 morți, majoritatea aflându-se în Dubai.
„Pentru statul român trebuia să fie un moment de declanșare a tuturor mecanismelor europene, naționale și locale de a-și repatria de urgență toți cetățenii români”, susține avocatul în denunț.
🗞️ Citește și Acestea
Criterii de prioritizare neclare și lipsă de transparență.
Punctul central al acuzației vizează modul în care au fost stabilite prioritățile de evacuare. Conform legislației în vigoare, criteriile de vulnerabilitate ar fi trebuit să fie date fie de Legea 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului, fie de Legea 448/2006 privind protecția persoanelor cu handicap, sau de reglementările din dreptul penal referitoare la trafic și exploatare.
Cuculis acuză că „ordinea și criteriile de selecționare și aplicare a prioritizării celor ce urmau să fie evacuați din zona de război s-a făcut total netransparent”. Momentul în care opinia publică a aflat că un minor de 17 ani a fost refuzat la îmbarcarea într-un avion cu 14 locuri goale a reprezentat punctul de cotitură, când „oricine cu o minimă pregătire juridică își putea da seama că la nivelul M.A.E prin principalul coordonator în situații de criză, Ministrul de Externe, comisese cel puțin o infracțiune conexă infracțiunilor de corupție”.
Solicitarea ridicării imunității pentru investigarea comunicărilor.
Denunțul include o cerere explicită de ridicare a imunității ministrului Țoiu, justificată ca „o consecință normală a perchezitionării dispozitivelor ministrului în vederea stabilirii cu exactitate a modului de comunicare cu palierele inferioare”. Avocatul Cuculis dorește ca anchetatorii să aibă acces la telefoanele și calculatoarele oficiale ale ministrului pentru a stabili cine a dat ordinele și cum au fost transmise instrucțiunile către consulatele din Dubai și Abu Dhabi.
Cazul a stârnit deja controverse majore în spațiul public românesc. Miercuri, ministreasa Oana Țoiu a fost convocată pentru audieri în comisiile parlamentare, unde a avut loc un schimb tensionat de replici. Conform informațiilor din presă, un parlamentar i-a adresat reproșuri dure legate de apartenența sa la UDMR și modul în care ar fi privilegiat anumite persoane în procesul de repatriere.
Scandalul pune în lumină probleme mai ample ale sistemului consular românesc în gestionarea situațiilor de criză. România are peste 4.000 de cetățeni stabiliți în Emiratele Arabe Unite, conform datelor MAE, iar conflictul din regiune a pus sub semnul întrebării capacitatea statului de a-și proteja eficient cetățenii din zone de conflict. Deznodământul cazului depinde acum de decizia DNA de a deschide sau nu o anchetă penală pe baza denunțului depus.
