Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
România a pierdut definitiv 198 de milioane de euro din PNRR pe jalonul legat de reforma companiilor de stat, conform deciziei finale a Comisiei Europene din 30 aprilie 2026. Disputa privind responsabilitatea pentru acești bani a escaladat între Ștefan Radu Oprea, fost secretar general al Guvernului, și Oana Gheorghiu, vicepremier, conform Evenimentul Zilei.
Miza financiară: 330 de milioane suspendate, 198 pierdute.
Conflictul pornește de la cererea de plată nr. 3 din PNRR și de la jalonul 440, referitor la reforma guvernanței corporative a întreprinderilor de stat și operaționalizarea AMEPIP. Comisia Europeană suspendase inițial 330 de milioane de euro, acordând României șase luni pentru a remedia situația.
La expirarea termenului, România a recuperat doar 132 de milioane de euro. Diferența de 198 de milioane de euro a fost definitiv pierdută.
Acuzațiile lui Oprea: comitetul Oanei Gheorghiu, o „structură paralelă”.
Ștefan Radu Oprea susține că motivul real al pierderii banilor se regăsește în Decizia primului-ministru nr. 572/2025, prin care a fost reactivat Comitetul interministerial pentru reforma companiilor de stat — structură condusă de Oana Gheorghiu.
🗞️ Citește și Acestea
„Comisia invocă explicit Decizia 572/2025 — adică exact comitetul pe care doamna vicepremier l-a reactivat și pe care îl conduce — ca factor care a «diluat funcțiile principale ale AMEPIP» și a creat o «structură paralelă de guvernanță corporativă»”, a scris Oprea.
Concluzia sa este directă: „Comitetul de care este mândră a contribuit la pierderea banilor pe care îi plânge.”
Disputa privind data cererii de plată.
Oprea contestă și cronologia prezentată de Oana Gheorghiu, susținând că cererea de plată nr. 3 a fost depusă pe 15 decembrie 2023, nu pe 15 aprilie 2023, cum indicase vicepremierul. Diferența contează: în decembrie 2023, secretarul general al Guvernului — coordonatorul legal al reformei — era un reprezentant al PNL, nu al PSD.
„Tot PNL era la conducerea SGG pe 28 mai 2025, când Comisia a suspendat 330 de milioane pentru neîndeplinirea jalonului 440″, a argumentat fostul oficial PSD.
Replica Oanei Gheorghiu: banii erau pierduți înainte de comitetul ei.
Oana Gheorghiu neagă că ar purta responsabilitatea pierderii, prezentând o altă cronologie. Vicepremierul arată că pe 28 mai 2025, Comisia a suspendat fondurile, iar pe 28 noiembrie 2025 a expirat termenul de remediere. Comitetul pe care îl conduce a fost reactivat abia pe 19 decembrie 2025 — după expirarea termenului.
„Potrivit Regulamentului European, toate măsurile trebuiau realizate până la data limită de 28 noiembrie. Orice se întâmplă mai târziu de termenul de suspendare nu se mai poate lua în calcul la evaluarea jalonului. Așadar, acesta este momentul oficial la care România a pierdut banii”, a scris vicepremierul pe Facebook, potrivit Ziare.com.
Implicații politice și financiare.
Scandalul depășește granițele unui simplu schimb de replici politice. Pierderea celor 198 de milioane de euro vine într-un moment în care România se confruntă cu un deficit bugetar ridicat și presiuni din partea Comisiei Europene pentru accelerarea reformelor din PNRR. Fiecare jalon ratat sau parțial îndeplinit reduce capacitatea statului de a atrage fonduri europene esențiale pentru investiții.
Ambii protagoniști ai disputei invocă documente oficiale în apărarea poziției proprii, ceea ce sugerează că o analiză independent credibilă a responsabilităților ar necesita accesul public la corespondența integrală cu Comisia Europeană. Deocamdată, acuzele rămân reciproce, iar românii plătesc prețul unui eșec instituțional pe care nimeni nu și-l asumă.
