Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Pedro Sánchez, prim-ministrul Spaniei, a lansat un atac fără precedent la adresa administrației Trump, refuzând categoric să pună bazele militare spaniole la dispoziția operațiunilor americane împotriva Iranului. „Acest război din Iran este o greșeală extraordinară pentru care vom plăti cu toții”, a declarat Sánchez într-o conferință de presă la Madrid, conform BBC.
Liderul socialist spaniol a subliniat că conflictul se află „în mod clar în afara legalității internaționale” și va genera consecințe devastatoare pentru Europa. Poziția sa marchează o fisură majoră în relațiile transatlantice, în contextul în care majoritatea aliaților NATO au adoptat o atitudine mai prudentă față de acțiunile militare americano-israeliene.
Refuzul categoric al Madridului privind bazele din Andaluzia.
Tensiunile au escaladat rapid după ce Donald Trump a amenințat Spania cu „oprirea totală a schimburilor comerciale” ca răspuns la refuzul guvernului de la Madrid de a permite utilizarea bazelor de la Morón de la Frontera și Rota pentru atacurile asupra Iranului, potrivit CNBC. Cele două instalații militare din sudul Spaniei sunt utilizate de forțele americane încă din 1953 și reprezintă puncte strategice pentru operațiunile în Orientul Mijlociu.
Sánchez a ripostat ferm, declarând că „între țările aliate, este bine să te ajuți când ai dreptate și să semnalizezi când cineva greșește sau comite o eroare”. Premierul spaniol a insistat că poziția guvernului său poate fi rezumată în patru cuvinte: „Nu la război”.
🗞️ Citește și Acestea
Contradicțiile diplomatice s-au adâncit când purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Karoline Leavitt, a afirmat că Spania a acceptat să coopereze cu armata americană, însă ministrul spaniol de externe, José Manuel Albares, a negat categoric această afirmație, conform NPR. „Poziția guvernului spaniol nu s-a schimbat cu nicio iotă”, a precizat Albares pentru postul de radio Cadena SER.
Sprijin european și izolarea SUA.
Poziția fermă a Madridului a generat un val de solidaritate în Uniunea Europeană. Președintele francez Emmanuel Macron l-a contactat pe Sánchez pentru a-și exprima susținerea, iar António Costa, președintele Consiliului European, a avertizat că „UE va asigura întotdeauna protejarea deplină a intereselor statelor membre”, potrivit TIME.
Analiștii consideră că amenințarea comercială a lui Trump este dificil de implementat, deoarece cele 27 de state membre ale UE negociază acordurile comerciale colectiv. Orice embargo unilateral împotriva Spaniei ar putea declanșa un război comercial cu întregul bloc european, un scenariu pe care mulți experți îl consideră prea costisitor chiar și pentru administrația Trump.
Spania nu este singurul aliat NATO care a exprimat rezerve față de operațiunile americane. Premierul britanic Keir Starmer a ezitat inițial să permită utilizarea bazelor britanice pentru lansarea rachetelor defensive, deși ulterior a cedat presiunilor din Washington, conform surselor citate de France 24.
Context politic și implicații pe termen lung.
Critica lui Sánchez se înscrie într-o tradițieînt unei opozițuții față de intervenționismul american. Premierul spaniol a făcut referire la războiul din Irak din 2003, când Spania a participat alături de SUA la o campanie militară bazată pe informații false despre armele de distrugere în masă. „Acum 23 de ani, o altă administrație americană ne-a tras într-un război în Orientul Mijlociu care a declanșat cel mai mare val de insecuritate pe care continentul nostru l-a suferit de la căderea Zidului Berlinului”, a subliniat Sánchez.
Poziția Spaniei reflectă și preocupările legate de dependența energetică europeană și riscurile securitare generate de o escaladare în Orientul Mijlociu. Madrid insistă asupra reluării negocierilor diplomatice cu Teheranul, aliniindu-se cu Franța și Germania într-o abordare multilaterală.
Deocamdată, Washingtonul nu a oferit un răspuns oficial la criticile lui Sánchez, însă secretarul Trezoreriei, Scott Bessent, a declarat pentru CNBC că refuzul Spaniei de a permite utilizarea bazelor „pune în pericol vieți americane”. Rămâne de văzut dacă presiunile economice vor determina Madrid să-și modifice poziția sau dacă fractura transatlantică se va adânci în următoarele săptămâni.
