Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Guvernul condus de Ilie Bolojan a anunțat că salariul minim pe economie va rămâne înghețat la 4.050 lei brut în 2026, potrivit HotNews.ro. Decizia vine după tensiuni în coaliția de guvernare, unde premierul și Sorin Grindeanu, liderul interimar al PSD, au poziții diametral opuse pe acest subiect care afectează direct peste 1,8 milioane de români.
Dilema Guvernului: între infringement și austeritate.
Premierul Ilie Bolojan a justificat înghețarea salariului minim prin necesitatea menținerii plafonării salariilor din sectorul public. „Anul viitor, în România, salariile în sectorul public sunt plafonate. În condițiile în care anumite salarii sunt calculate pe baza salariului minim, orice modificare are efecte care se bat cap în cap cu plafonarea„, a declarat șeful Executivului pentru Antena 3 CNN.
Potrivit formulei de calcul legale adoptate prin HG 35/2025, salariul minim ar trebui să crească la 4.325 lei brut în 2026. Formula leagă evoluția salariului de productivitatea muncii și rata inflației, respectând Directiva Europeană 2022/2041 și Convenția OIM nr. 131/1970.
Avertismentul PSD: România riscă sancțiuni europene.
Sorin Grindeanu a avertizat că România ar putea intra „într-o zonă de infringement” dacă nu majorează salariul minim. „Am vorbit cu Roxana Mânzatu, comisarul european, și mi-a confirmat că riscăm infringement dacă nu vom face această creștere„, a declarat liderul PSD pentru Digi24. Procedura de infringement ar putea însemna repercusiuni financiare pentru România, deși acestea ar dura mai mult de un an.
🗞️ Citește și Acestea
Patronatele și sindicatele: poziții contradictorii.
Organizațiile patronale, printre care IMM România și PTIR, s-au opus ferm majorării. Un sondaj realizat pe peste 2.000 de antreprenori arată că 70% susțin înghețarea salariului minim, invocând scăderea dramatică din construcții (27%) și presiunile fiscale deja existente.
La polul opus, sindicatele cer imperios majorarea, argumentând că înghețarea ar duce la prăbușirea puterii de cumpărare. Blocul Național Sindical a anunțat proteste masive, subliniind că „România a avut o rată a inflației triplă față de media UE în 2025„.
Impact în lanț asupra sistemului bugetar.
O eventuală creștere a salariului minim ar genera efecte în cascadă asupra peste 40 de acte normative și mecanisme bugetare. Salariile demnitarilor, profesorilor, cercetătorilor și preoților sunt calculate prin coeficienți raportați la salariul minim. De exemplu, președintele României are un venit egal cu 12 salarii minime, iar un profesor universitar cu vechime maximă are coeficientul 4,35.
Premierul Bolojan a subliniat diferențele regionale: „O creștere uniformă ar penaliza exact zonele mai sărace, de unde ar dispărea multe locuri de muncă actuale, în rural și în orașele mici„. Analistul Adrian Negrescu a comparat majorarea forțată cu „maradona financiară”, avertizând că ar duce la disponibilizări și inflație suplimentară, conform Adevărul.
Guvernul urmează să ia o decizie finală până la sfârșitul lunii noiembrie, după consultări cu partenerii sociali. Dacă înghețarea se confirmă, 2026 va fi primul an din ultimii șase în care salariul minim nu crește. Alternativa: respectarea formulei legale și asumarea riscului de creștere a deficitului bugetar, încălcând angajamentele asumate în fața Comisiei Europene.
