Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Moscova a reacționat după ce România și-a arătat interesul pentru inițiativa președintelui francez Emmanuel Macron privind extinderea umbrelei nucleare a Franței. Purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, a avertizat că orice inițiativă nucleară trebuie să fie „acceptabilă pentru țările vecine”, conform TASS.
Ministrul de Externe al României, Oana Țoiu, a declarat marți, 3 martie, la Varșovia, că România este una dintre țările care au fost invitate să participe la discuțiile privind creșterea stocului de arme nucleare al Franței și explorarea unei cooperări mai strânse în materie de descurajare.
Avertismentul Rusiei: există un „dar” important.
„Există însă un ‘dar’ important: după cum am văzut, orice inițiativă trebuie să fie acceptabilă pentru țările vecine, care nu ar trebui să se simtă amenințate de eventualii noi participanți”, a scris Maria Zaharova pe canalul său de Telegram. Ea a adăugat că, în această chestiune, „nu doar Tratatul de Neproliferare și Agenția Internațională pentru Energie Atomică sunt importante, ci și atitudinea țărilor care se învecinează cu regiunea”.
Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a avertizat marți asupra riscului tot mai mare ca proliferarea nucleară să scape de sub control. Rusia „va continua să susțină principiile neproliferării armelor nucleare” și se va opune categoric oricăror acțiuni care ar putea „declanșa o cursă a înarmării nucleare”, a declarat șeful diplomației ruse, potrivit Reuters.
🗞️ Citește și Acestea
Planul lui Macron pentru apărarea Europei.
La 2 martie, președintele Franței, Emmanuel Macron, a anunțat la baza navală Île Longue că Franța își va crește numărul de focoase nucleare și le va permite aliaților săi „să participe la exerciții de descurajare”. Macron a declarat că arsenalul nuclear francez, care numără aproximativ 300 de focoase, va fi mărit pentru prima dată după 1992.
Opt țări europene au acceptat să participe la „descurajarea avansată” propusă de Franța: Germania, Regatul Unit, Polonia, Olanda, Belgia, Grecia, Suedia și Danemarca. Aceste țări vor participa la partea convențională a strategiei, potrivit HotNews.ro.
Forțele Aeriene Strategice ale Franței se vor putea „răspândi în profunzime în continentul european”, cu scopul de a „complica calculul adversarilor noștri”, a explicat președintele francez. NATO a salutat inițiativa franceză.
Poziția României: consultări în CSAT.
Ministrul de Externe Oana Țoiu a declarat că „în primul rând, în ceea ce privește descurajarea și descurajarea nucleară, cred că este important să reafirmăm principiul de bază al Articolului 5 al NATO și faptul că suntem țări aliate, prin urmare fiecare dintre noi, prin propria capacitate militară, acționează ca un factor de descurajare pentru securitatea tuturor”.
Ea a subliniat că există întotdeauna deschidere din partea partenerilor strategici pentru avansarea discuțiilor legate de securitate și dezvoltare economică. Ministrul a ținut să puncteze că este o etapă incipientă a discuțiilor în ceea ce privește detaliile unui potențial plan.
Șefa diplomației române a menționat că, în cazul României, subiectul trebuie discutat în Consiliul Suprem de Apărare al Țării (CSAT), care este prezidat de președinte, iar acesta va avea mai multe întâlniri relevante pe acest subiect. „Din partea României și în ceea ce privește poziția noastră, acest subiect ține de Consiliul Suprem de Apărare a Țării, prezidat de Președinte”, a declarat Țoiu la Varșovia, conform News.ro.
Într-un interviu la TVP World, Oana Țoiu a refuzat să își exprime opinia personală cu privire la oportunitatea ca România să adere la viitoare acorduri de partajare nucleară sau de „descurajare avansată”, afirmând că astfel de decizii țin de competența instituțiilor de securitate de vârf ale țării și trebuie să reflecte un consens național.
Avantaje și riscuri pentru România.
Surse oficiale de la Palatul Cotroceni au declarat pentru Antena 3 CNN că „discuția este una mai veche în interiorul NATO, iar România a participat la toate discuțiile tehnice pe subiect. România nu se grăbește să ia sau să anunțe o decizie pe acest subiect pentru că este unul sensibil pentru populație și implică și avantaje, dar și riscuri”.
Ca avantaje, oficialii menționează descurajarea inamicilor. La capitolul dezavantaje, aceștia spun că decizia privind utilizarea armelor nucleare ar aparține Franței, nu României. „Până atunci, oricum beneficiem de protecția nucleară a SUA, prin tratatele NATO”, au precizat sursele.
Ministrul Apărării, Radu Miruță, a declarat că discuțiile vor avea loc la nivelul CSAT, subliniind că aeronavele aflate în prezent în dotarea României nu sunt echipate pentru a transporta încărcături nucleare. „O prezență de natura asta pe teritoriul României poate fi interpretată și ca o măsură de descurajare, și ca o atragere a țintei pentru că ai o astfel de capacitate aici. Se analizează avantaje și dezavantaje”, a spus Miruță.
Franța și Regatul Unit sunt singurele două puteri nucleare ale Europei. Arsenalul francez este atât aerian, cât și maritim, cu cel puțin un submarin care patrulează mările în permanență.
