Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Statele Unite și Israel se confruntă cu prima neînțelegere semnificativă de la izbucnirea conflictului din Orientul Mijlociu, după ce loviturile israeliene asupra depozitelor de combustibil iraniene au depășit așteptările Washingtonului. Conform Axios, atacurile israeliene din noaptea de 7 spre 8 martie 2026 asupra a 30 de depozite de combustibil din Iran au generat primul dezacord major între aliați de la debutul războiului, acum opt zile.
Washingtonul, surprins de amploarea atacurilor israeliene.
Israel a notificat Statele Unite înaintea operațiunii, însă oficialii americani au fost luați prin surprindere de scara acțiunii militare. Armata israeliană a lovit complexe de stocare a combustibilului în și în jurul Teheranului, inclusiv depozitele Shahran, Aghdasiyeh, Shahr Rey și unul din provincia Alborz, provocând incendii masive vizibile de la kilometri distanță, conform HotNews.ro.
Cel puțin patru șoferi de cisterne au fost uciși în atacuri. Armata israeliană a susținut că depozitele vizate aprovizionau și unitățile militare iraniene, nu doar populația civilă.
Declarațiile americane: îngrijorare față de efectele strategice.
„Președintelui nu îi place atacul asupra facilităților petroliere. Vrea să salveze petrolul, nu să-l ardă. Și le amintește oamenilor de prețurile mai mari la benzină”, a declarat un consilier al președintelui american Donald Trump.
🗞️ Citește și Acestea
Un oficial american de rang înalt a fost și mai direct: „Nu credem că a fost o idee bună”, potrivit acelorași surse citate de Axios.
Washingtonul se teme că imaginile cu depozite de combustibil arzând ar putea dezechilibra piețele energetice globale și, paradoxal, ar putea consolida sprijinul populației iraniene față de regim. Secretarul american al Energiei, Chris Wright, a declarat pentru CNN că Statele Unite vizează „infrastructura energetică zero” și nu au intenția de a ataca industria petrolieră iraniană.
Iranul avertizează cu represalii la scară regională.
Teheranul a reacționat ferm. Președintele Parlamentului iranian, Mohammad Bagher Ghalibaf, a declarat că Iranul nu solicită un armistițiu: „Dacă inamicul ne atacă din orice țară, Teheranul va răspunde decisiv”, conform Agerpres.
Un purtător de cuvânt al Gardienilor Revoluției a avertizat că, dacă atacurile asupra infrastructurii energetice continuă, prețurile globale ale petrolului ar putea ajunge la 200 de dolari pe baril. Iranul se declară capabil să ducă cel puțin șase luni de război intens în ritmul actual al operațiunilor.
Implicații strategice și economice majore.
Tensiunile dintre Washington și Tel Aviv vin pe fondul unui context energetic deja grav perturbat. Strâmtoarea Ormuz, prin care trec anual transporturi energetice în valoare de peste 500 de miliarde de dolari și aproximativ 20% din livrările mondiale de petrol, este practic blocată.
Prețurile petrolului au escaladat dramatic: indicele WTI a depășit 90 de dolari pe baril, iar analiști de piață estimează că Brent va atinge trei cifre dacă situația nu se ameliorează rapid. Această ruptură dintre aliați ridică întrebări serioase despre coordonarea strategică a operațiunilor militare și despre costul politic și economic al escaladării.
Conflictul a debutat pe 28 februarie 2026, când SUA și Israel au lansat un atac comun care a dus la moartea liderului suprem ayatollah Ali Khamenei și a peste 1.200 de persoane. Decizia finală privind continuarea sau temperarea loviturilor asupra infrastructurii energetice iraniene urmează să fie discutată de cei doi aliați în zilele următoare.
