Vicepremierul Tanczos Barna confirmă o măsură cu impact major asupra sistemului public românesc
Executivul de la București lucrează la o ordonanță de urgență care va schimba fundamental sistemul de angajare în sectorul public. Vicepremierul Tanczos Barna a confirmat recent că angajații cu pensie nu vor mai putea lucra în administrația publică, măsura aplicându-se fără excepții pentru toate categoriile.
Anunțul făcut de vicepremierul Tanczos Barna marchează o schimbare majoră în politica de personal a statului român. Conform declarațiilor acestuia pentru TVR Info, Guvernul consideră că momentul este potrivit pentru implementarea unei măsuri care să ofere mai multe oportunități generațiilor tinere.
„Da, cred că este normal să facem eforturi pentru a oferi mai multe posibilități tinerilor. Eu susțin că trebuie să facem tot posibilul ca aceste locuri de muncă, din administrația publică centrală și locală, să se elibereze în momentul în care cineva trebuie să iasă la pensie și să fie puse la dispoziția celor care vin din urmă, a tinerilor„, a explicat Barna pentru televiziunea publică.
Detaliile măsurii propuse
Ordonanța în pregătire va permite persoanelor aflate la vârsta pensionării să continue activitatea profesională până la 70 de ani, dar cu o condiție strictă: renunțarea completă la pensie pe perioada angajării. Această prevedere se va aplica uniform în toate instituțiile publice, companiile de stat și regiile autonome.
Măsura nu va face distincții între categoriile profesionale. Potrivit explicațiilor oferite de Barna pentru Digi24, reforma va viza „profesorii, medicii, militarii și foștii polițiști” în mod egal. „În momentul de față nu avem prevăzute excepții„, a subliniat vicepremierul, indicând caracterul comprehensiv al măsurii.
🗞️ Citește și Acestea
Argumentele reformei
Motivația principală invocată de Guvern se concentrează pe principiul echității sociale și pe necesitatea creării de oportunități pentru tineri. „Nu este normal ca tinerii să primească indemnizație de șomaj, în timp ce alte persoane cumulează salariu și pensie, ocupând acel loc de muncă care ar fi disponibil pentru un tânăr care își începe cariera în administrația de stat„, a argumentat Tanczos Barna în declarațiile sale pentru Digi24.
Vicepremierul a caracterizat situația actuală drept „total anormală”, subliniind că multe persoane ies la pensie la 50 de ani și se reangajează imediat la stat, „eventual la aceeași instituție, pe un alt post”. Această practică, în viziunea Executivului, blochează mobilitatea în sistemul public și limitează accesul noilor generații la posturi guvernamentale.
Context demografic și impact social
Decizia vine în contextul în care România se pregătește pentru ieșirea la pensie a „generației decrețeilor”, un fenomen demografic care va pune presiune semnificativă pe piața muncii din sectorul public. Barna a avertizat că țara va avea „o mare problemă în sistem” când această generație numeroasă va atinge vârsta pensionării.
Reforma face parte dintr-un pachet mai amplu de măsuri guvernamentale care vizează „reducerea privilegiilor” în sistemul public românesc. Executivul își propune să construiască „o societate care se bazează pe muncă”, după cum a explicat vicepremierul în intervenția sa televizată.
Rezerve și negocieri în curs
Deși poziția oficială pare fermă, Tanczos Barna a lăsat deschisă posibilitatea unor modificări în urma consultărilor publice. „Suntem în continuare într-o perioadă de consultări și teoretic este posibil să vină propuneri care vor fi acceptate”, a precizat oficialul, sugerând că forma finală a ordonanței poate suferi ajustări.
Măsura va fi supusă discuțiilor în coaliția de guvernare înainte de adoptarea finală, proces care ar putea introduce nuanțe în aplicarea reformei.
Implicații pentru sistemul public românesc
Implementarea acestei măsuri ar putea genera o restructurare profundă a resurselor umane din sectorul public. Pe termen scurt, se anticipează o reducere a experienței disponibile în administrația centrală și locală, în timp ce pe termen lung se speră la o injecție de energie tânără în sistemul guvernamental.
Pentru organizațiile sindicale din domenii precum sănătatea sau educația, această reformă ridică întrebări importante despre capacitatea de menținere a serviciilor publice într-un context de deficit de personal specialist în anumite sectoare.
Ordonanța de urgență ar putea fi adoptată în următoarele săptămâni, având în vedere urgența manifestată de Executiv în implementarea acestei reforme structurale.
