Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
România a avansat semnificativ în clasamentul destinațiilor europene de investiții, urcând de pe locul 13 pe locul 9 în Europa și de pe poziția 33 pe 28 la nivel global, potrivit PwC Global CEO Survey 2026. Progresul plasează România înaintea unor state cu tradiție solidă în atragerea capitalului străin, precum Elveția, Belgia, Portugalia și Grecia — dar specialiștii avertizează că instabilitatea politică și birocrația POT eroda acest avantaj.
România, depășind state cu tradiție investițională.
Raportul PwC arată că 51% dintre liderii de companii la nivel mondial intenționează să-și extindă operațiunile internaționale în 2026, iar România a reușit să se poziționeze ca o destinație strategică în acest context. „România nu mai este o opțiune exotică, ci una strategică”, subliniază analiza semnată de Daniel Anghel, Country Managing Partner PwC România.
Profilul investitorilor care aleg România este predominant european: Polonia, Turcia, Germania, Grecia, Austria, Italia și Ucraina. Un element notabil este schimbarea de comportament a companiilor din Europa Centrală — companii poloneze precum Zabka, Maspex sau Polenergia și-au găsit deja un loc pe piața românească, preferând România altor destinații tradiționale.
Distribuția sectorială relevă un profil industrial solid: industria prelucrătoare, construcțiile, retailul, serviciile de business, sectorul bancar, transportul și logistica domină planurile de investiții. „Aceste sectoare nu se regăsesc în top întâmplător, ci reflectă exact dinamica pe care o observăm în piață”, notează analiza PwC.
Marea problemă: birocrație, fiscalitate impredictibilă, infrastructură slabă.
În ciuda urcării în clasamente, percepția investitorilor despre mediul de afaceri românesc rămâne problematică. Potrivit raportului, România este considerată necompetitivă din cauza birocrației, poverii de reglementare, lipsei de transparență și infrastructurii deficitare. Singurul domeniu perceput ca avantaj competitiv este disponibilitatea forței de muncă.
„Pachetele fiscale adoptate anul trecut au crescut costurile operaționale, au redus profitabilitatea și cererea, forțând companiile să acorde prioritate lichidităților și să amâne proiectele de creștere pe termen lung”, atrag atenția reprezentanții PwC.
📊 CIFRE CHEIE: • Locul 9 în Europa: avans de 4 poziții față de ediția anterioară a raportului PwC • Locul 28 global: față de locul 33 anterior • 51%: ponderea liderilor mondiali care plănuiesc extinderi internaționale în 2026 • 2,5%: creșterea economică anticipată de S&P pentru România în 2027
Instabilitatea politică, riscul major pentru viitor.
Agenția de rating S&P a confirmat recent ratingul suveran al României la nivel investițional (BBB-), recunoscând progresele în consolidarea fiscală din primul trimestru 2026. Însă raportul avertizează că „perspectiva economiei românești rămâne fragilă, dar condiționat optimistă” — S&P anticipând o stagnare în 2026 urmată de o revenire la 2,5% creștere în 2027.
Specialiștii PwC condiționează explicit acest scenariu pozitiv de continuarea disciplinei bugetare și de menținerea consensului politic privind reformele — condiții pe care actuala criză guvernamentală le pune sub semnul întrebării.
Aderarea la OCDE — posibilă chiar în 2026 — și finalizarea PNRR sunt prezentate ca obiective care pot consolida statutul de economie atractivă. Sectoare precum energia, infrastructura și apărarea, alături de programul Neptun Deep, sunt identificate ca vectori ai unui nou val de interes investițional.
Datele PwC confirmă că România are potențialul real de a deveni un jucător regional de prim rang în atragerea investițiilor — cu condiția să rezolve ecuația instabilității politice și a reformelor structurale amânate.






















