Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Un nou sondaj Eurobarometru relevă o realitate îngrijorătoare pentru România: doar 31% dintre cetățeni consideră manipularea informațiilor externe o amenințare serioasă la adresa democrației, cu mult sub media europeană de 42%. Situația este cu atât mai alarmantă cu cât România este singura țară din UE care a anulat efectiv alegerile prezidențiale în 2024 tocmai din cauza dezinformării masive și ingerințelor externe, potrivit Euronews.
Cazul Georgescu: când dezinformarea devine realitate.
Decizia Curții Constituționale a României de a anula alegerile prezidențiale din 2024 a marcat un moment fără precedent în istoria post-decembristă a țării. Judecătorii CCR au invocat în unanimitate informații declasificate care indicau manipulare masivă prin rețele sociale, campanii coordonate online și ingerințe externe în favoarea candidatului Călin Georgescu, a cărui ascensiune fulgerătoare prin TikTok nu fusese surprinsă de niciun sondaj.
Anchete penale multiple au fost deschise de Parchetul General și DIICOT, iar informațiile prezentate în ședințe ale Consiliului Suprem de Apărare a Țării au indicat legături cu un „actor statal” extern, identificat ulterior de autorități drept Rusia. Cu toate acestea, percepția românilor asupra amenințării rămâne scăzută, conform Centrul Român de Politici Europene.
Suedia, lider european în vigilență.
La polul opus se află Suedia, unde 73% dintre cetățeni consideră manipularea informațiilor externe drept cea mai serioasă provocare cu care se confruntă Uniunea Europeană. Această poziție excepțională este explicată de Cristina Arribas, cercetătoare la Universitatea Rey Juan Carlos, prin factori structurali interni: „tradiție puternică de alfabetizare media, cultivarea gândirii critice, niveluri ridicate de educație și un sistem media pluralist”.
🗞️ Citește și Acestea
Finlanda și Olanda urmează cu 55%, Danemarca cu 51%, iar Germania cu 49%. Proximitatea geografică față de Rusia, recenta aderare la NATO și campaniile de influență atribuite Kremlinului explică parțial această vigilență sporită în țările nordice.
Geografia nu determină percepția riscului.
În contrast, țările baltice și alte state din vecinătatea Rusiei înregistrează niveluri surprinzător de scăzute de îngrijorare: Polonia (29%), România (31%), Cehia, Portugalia și Estonia (toate cu 28%). Arribas subliniază că „acest rezultat întărește ipoteza că mai mult factorii structurali decât geografia în sine joacă un rol mai decisiv în modelarea percepțiilor cetățenilor”.
Dr. Pawel Zerka, cercetător senior la Consiliul European pentru Relații Externe (ECFR), avertizează împotriva suprainterpretării rezultatelor, sugerând că întrebarea în sine reflectă percepția autorilor de la Comisia Europeană despre provocările democrației. Totuși, experții sunt de acord că îngrijorarea este justificată.
Inteligența artificială amplifică amenințarea.
Sander van der Linden de la Universitatea din Cambridge susține că „manipularea informațiilor străine se desfășoară astăzi pe scară largă, cu un sprijin fără precedent din partea inteligenței artificiale”. Aproape o treime dintre respondenții europeni (32%) citează „lipsa de transparență cu privire la posibilitatea ca promovarea conținutului politic online să fie făcută prin intermediul noilor tehnologii” ca pe o provocare serioasă.
A treia cea mai mare preocupare identificată de Eurobarometru este „creșterea neîncrederii publice în instituțiile și procesele democratice”, menționată de aproape jumătate (49%) dintre europeni.
Cazul Russia Today și dezbaterea asupra cenzurii.
Ben O’Loughlin, profesor la Royal Holloway, Universitatea din Londra, subliniază că cercetările publicate după interzicerea în 2022 a Russia Today (RT) au arătat că „deși unele conținuturi RT erau manipulative, altele erau pur și simplu corecte”. El avertizează că „panica este agravată de faptul că provocările la adresa democrației au existat chiar și fără manipulare străină”.
Această observație este esențială pentru înțelegerea modului în care dezinformarea funcționează: nu prin minciuni evidente, ci prin amestecarea faptelor reale cu narațiuni distorsionate, exploatând nemulțumiri legitime ale cetățenilor.
Vulnerabilitatea ascunsă a României.
Experții avertizează că percepția scăzută a amenințării în România nu înseamnă vulnerabilitate redusă – dimpotrivă. Lipsa de alfabetizare media, încrederea scăzută în instituții și normalizarea dezinformării pot face țara mai expusă decât cred cetățenii săi. Cazul Georgescu ilustrează exact această situație: dezinformarea nu mai este percepută ca pericol tocmai pentru că a devenit normalizată.
Între cele patru mari puteri ale UE, Germania are cea mai mare pondere de îngrijorare (49%), în timp ce Franța și Spania sunt apropiate de media europeană (43%), iar Italia se situează la 42%.
Studiile recente ale EDMO (Observatorul European al Mediilor Digitale) confirmă că „81%** dintre cetățenii UE consideră dezinformarea și ingerințele externe drept probleme urgente, în special în contextul electoral”. Cu toate acestea, România rămâne o excepție îngrijorătoare în acest peisaj european de vigilență crescândă.
