Senatul adoptă cu majoritate covârșitoare noi reguli pentru protecția minorilor în mediul virtual
Luni, 6 octombrie 2025, România a intrat în rândul țărilor europene de avangardă în domeniul protecției digitale a minorilor. Plenul Senatului a votat cu 123 de voturi „pentru” și doar șase abțineri adoptarea Legii Majoratului Digital, o inițiativă legislativă care stabilește pentru prima dată în țară conceptul de maturitate digitală la vârsta de 16 ani, conform informațiilor publicate de Mediafax și EurActiv.
Proiectul aparține senatorului PNL Nicoleta Pauliuc, președintele Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională, și vine ca răspuns la provocările crescânde ale mediului digital asupra dezvoltării copiilor.
Măsuri concrete pentru siguranța online
Noua legislație introduce reguli clare și aplicabile imediat. Copiii sub 16 ani vor putea accesa platforme online și crea conturi doar cu acordul expres al părinților, iar aceștia vor avea dreptul de a suspenda sau restricționa conturile și de a cere eliminarea conținutului dăunător.
Platformele digitale nu vor mai putea funcționa după bunul plac atunci când vine vorba de minori. Furnizorii de servicii digitale vor fi obligați să implementeze filtre de vârstă, să eticheteze conținutul pe categorii, să protejeze datele minorilor și să interzică publicitatea personalizată adresată copiilor.
🗞️ Citește și Acestea
Context european și implementare
Decizia României nu vine în gol. Subiectul „maturității digitale” este pe ordinea de zi a reuniunii din iunie 2025 a miniștrilor digitalizării din UE, iar România are oportunitatea să susțină un standard european convergent. De asemenea, UE va lansa în iulie 2025 o aplicație de verificare a vârstei care permite confirmarea vârstei fără expunerea datelor personale către platforme.
Pentru aplicarea practică a legii, ANCOM va institui norme specifice, având la dispoziție un termen de șase luni pentru elaborarea acestor reglementări și implementarea mecanismelor necesare, după cum arată sursele Mediafax și EurActiv.
Adoptarea acestei legi marchează o schimbare de paradigmă în relația dintre copii, părinți și tehnologie. În loc să lase algoritmii să dicteze dezvoltarea unei generații întregi, România optează pentru un control parental legal și responsabilizarea companiilor tech.
Provocarea principală va fi implementarea efectivă. Platformele internaționale vor trebui să se adapteze rapid la cerințele românești, iar părinții vor avea nevoie de educație digitală pentru a folosi eficient noile instrumente legale.
Propunerea legislativă urmează să ajungă acum în Camera Deputaților, forul decizional în acest caz, unde se va decide soarta finală a acestei inițiative care poate schimba fundamental peisajul digital românesc.
Prin această mișcare, România se poziționează ca un lider regional în protecția digitală a minorilor, demonstrând că tehnologia poate servi familiile, nu invers.
