Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Rheinmetall a semnat contracte în valoare de 5,7 miliarde de euro cu Armata Română, cel mai mare pachet de comenzi internaționale din istoria recentă a grupului german, potrivit Digi24. Acordul a atras atenția imediată a marilor publicații germane, care analizează atât impactul economic cât și consecințele geopolitice ale deciziei.
Die Zeit: cel mai important contract extern din istoria recentă a Rheinmetall
Acordul semnat prin programul european de înzestrare SAFE (Security Action for Europe) include vehicule de luptă, sisteme de apărare antiaeriană, muniție și nave militare. Livrările sunt programate să înceapă în 2028 și să fie finalizate până în 2030.
Publicația Die Zeit scrie că Rheinmetall consideră acordul din România drept cel mai important pachet de comenzi externe din istoria recentă a grupului. Contractul prevede achiziția a aproape 300 de vehicule de luptă Lynx KF41, sisteme de apărare aeriană, muniție și patru nave militare. Die Zeit notează că proiectul ar putea genera mii de locuri de muncă și ar putea implica peste 200 de subcontractori locali și internaționali.
Directorul general al Rheinmetall, Armin Papperger, a descris acordul drept un succes major pentru companie și un pas important pentru consolidarea securității europene. Grupul german intenționează să investească sute de milioane de euro în România și să transfere tehnologie către partenerii locali.
🗞️ Citește și Acestea
Bild: Europa înarmată după invazia rusă din Ucraina
Bild pune contractul în context geopolitic larg: numeroase state europene investesc masiv în apărare după invazia Rusiei în Ucraina, ceea ce a generat o cerere record pentru muniție, sisteme antiaeriene și vehicule blindate. Publicația subliniază că acordul cu România confirmă că piețele din Europa de Est sunt centrale pentru strategia de expansiune a Rheinmetall.
Bild amintește că pachetul cuprinde vehicule Lynx, sisteme de apărare aeriană, muniție și nave militare, și citează declarațiile lui Papperger privind rolul acestui contract în consolidarea securității europene.
Der Spiegel: producție locală și transfer de tehnologie
Der Spiegel analizează acordul prin prisma situației de securitate din regiune, menționând atât războiul din Ucraina cât și dezbaterile privind viitorul rol al SUA în apărarea Europei. Revista evidențiază că o parte importantă a producției va fi realizată în România.
Der Spiegel citează declarațiile șefului Cancelariei Primului Ministru al României, Mihai Jurca, care a afirmat că mai mult de jumătate din producție va fi realizată în România sau în colaborare cu firme românești. Rheinmetall va forma în acest scop Rheinmetall Automecanica, o companie creată împreună cu producătorul român Automecanica Mediaș.
Detalii tehnice și financiare: publicația ES&T
Publicația de specialitate ES&T oferă detaliile tehnice și financiare ale pachetului. Elementul central al acordului este achiziția a 298 de vehicule de luptă Lynx KF41, cu o valoare estimată de circa 3,3 miliarde de euro. Componenta de apărare antiaeriană include șapte sisteme Skynex, două sisteme mobile Skyranger 35 și două sisteme Millennium, cu o valoare totală de aproape 982 de milioane de euro.
Separat, România va cumpăra peste 400.000 de proiectile programabile AHEAD, un contract evaluat la aproximativ 450 de milioane de euro. Componenta navală cuprinde două nave maritime de patrulare și două ambarcațiuni de salvare pentru submarine, în valoare de aproximativ 920 de milioane de euro.
📊 CIFRE CHEIE: • 5,7 miliarde euro: valoarea totală a contractelor cu Rheinmetall • 298 vehicule Lynx KF41: piesa centrală a acordului, estimată la 3,3 miliarde euro • 982 milioane euro: valoarea sistemelor de apărare antiaeriană • 920 milioane euro: valoarea componentei navale • 16,7 miliarde euro: suma totală solicitată de România prin programul SAFE
ES&T menționează că România a solicitat finanțări de 16,7 miliarde de euro prin programul SAFE, a doua sumă ca mărime din Europa, depășită doar de Polonia. Aproximativ 9,5 miliarde de euro sunt destinate modernizării armatei și infrastructurii militare.
Presa germană prezintă acordul atât ca program de înzestrare militară, cât și ca oportunitate de dezvoltare industrială pentru România. Urmează să vedem dacă producția locală promisă va transforma într-adevăr industria de apărare românească sau dacă avantajele economice vor rămâne, în bună parte, în Germania.
