Menținerea ratingului investment grade al României este esențială pentru finanțarea statului, avertizează economistul Ionuț Dumitru, consilier onorific al premierului interimar Ilie Bolojan, într-o intervenție la Digi24. Economistul explică faptul că o eventuală retrogradare în categoria „junk” ar reduce drastic accesul țării la finanțare externă.
De ce contează ratingul investment grade pentru România
Dumitru a explicat că mulți investitori instituționali de pe piețele financiare internaționale au politici care le permit să cumpere doar instrumente clasificate drept investment grade. Odată ce o țară iese din această categorie, ea dispare practic de pe radarul unei părți semnificative a investitorilor mari.
„Separarea dintre investment grade și non-investment grade, adică junk, este foarte importantă pe piețele financiare, deoarece, în momentul în care ieși din categoria investment grade, dispari pur și simplu de pe radarul multor investitori care au voie să cumpere doar astfel de instrumente”, a explicat economistul, potrivit Capital.ro.
Economistul a subliniat că România se află în categoria investment grade de peste 20 de ani, din 2004-2005, dar nu a reușit niciodată să obțină un calificativ superior pragului minim. Chiar și în 2015, când deficitul bugetar era de doar 0,5% din PIB, agențiile de rating nu au avut suficientă încredere pentru a îmbunătăți nota țării.
Necesarul uriaș de finanțare, o presiune suplimentară
România trebuie să emită, în medie, peste 20 de miliarde de lei datorie în fiecare lună pentru a finanța deficitul bugetar și pentru a rostogoli datoria publică ajunsă la scadență. Chiar dacă deficitul este în scădere față de anii anteriori, necesarul de finanțare rămâne foarte mare.
🗞️ Citește și Acestea
„Pentru a-l putea acoperi, este esențial să păstreze statutul de investment grade, deoarece altfel finanțarea ar deveni mult mai dificilă și mult mai scumpă”, a precizat Ionuț Dumitru, citat de Economedia.ro.
Potrivit economistului, România a fost în ultimii ani unul dintre cei mai mari emitenți de eurobonduri din Europa Centrală și de Est, iar cererea mare de finanțare a împins în sus și costurile acesteia.
Piețele financiare penalizează România înaintea agențiilor de rating
Dumitru a atras atenția că percepția investitorilor poate avea efecte imediate, chiar înainte ca agențiile de rating să ia o decizie oficială. România are astăzi costuri de finanțare mai mari decât unele state cu un rating mai slab, precum Serbia, care până de curând nici măcar nu era investment grade.
Economistul a amintit că, în 2024, când deficitul bugetar al României a depășit 9% din PIB, agențiile nu au retrogradat țara, ci doar au modificat perspectiva de la stabilă la negativă. Piețele financiare au reacționat însă imediat, iar costurile de finanțare ale statului au crescut semnificativ.
Sistemul bancar redus, o vulnerabilitate suplimentară
Un alt element evidențiat de Dumitru este dimensiunea redusă a sistemului financiar românesc. Activele bancare din România reprezintă puțin peste 50% din PIB, față de o medie europeană situată între 250% și 300% din PIB.
„Prin urmare, o datorie publică de 60% din PIB este mult mai greu de susținut într-o economie cu un sistem financiar atât de redus”, a mai explicat economistul.
Ce înseamnă discuția pentru bugetul viitor al României
Avertismentul lui Dumitru vine în contextul în care România se confruntă în continuare cu o perspectivă de rating negativă și cu presiuni din partea agențiilor internaționale pentru continuarea consolidării fiscale. Menținerea calificativului investment grade rămâne condiționată de respectarea angajamentelor de reducere a deficitului bugetar și de stabilitatea politică a viitorului guvern.
Discuția despre rating capătă și mai multă greutate în perioada actuală, când România se află încă fără un executiv cu puteri depline, iar clarificarea situației politice este urmărită atent atât de investitori, cât și de agențiile internaționale de evaluare.
