Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Ministerul Afacerilor Externe al României a transmis vineri, 21 noiembrie, un mesaj ferm de solidaritate cu Ucraina, în contextul prezentării planului de pace în 28 de puncte propus de președintele american Donald Trump. Declarația vine în paralel cu poziția președintelui României, Nicușor Dan, care s-a alăturat liderilor europeni în sprijinirea Kievului, potrivit HotNews.ro.
Mesajul MAE România: 12 ani de la Euromaidan.
MAE a publicat pe platforma X un mesaj emoționant care evocă protestele din Piața Independenței din Kiev din 2013. „Acum 12 ani, Ucraina a spus clar că viitorul ei este în Europa„, arată instituția românească.
Declarația oficială subliniază că locuitorii Kievului au manifestat împotriva deciziei liderului de atunci al Ucrainei de a nu semna Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană. „Ucrainenii au ales drumul libertății. De atunci plătesc cel mai scump preț pentru rezistența la imperialismul rusesc. Suntem alături de ei și îi susținem în parcursul lor”, a transmis MAE pe rețelele sociale.
Planul Trump: presiuni asupra Kievului până la 27 noiembrie.
Administrația Trump face presiuni asupra Ucrainei să accepte propunerea sa de pace până la Ziua Recunoștinței, joi 27 noiembrie, sau să piardă sprijinul SUA pentru țară, potrivit The Washington Post.
🗞️ Citește și Acestea
Planul american obligă Kievul să renunțe la teritorii pe care le controlează încă în estul țării, să limiteze dimensiunea armatei sale la maximum 600.000 de soldați și să accepte că nu va adera niciodată la NATO. În schimb, Ucraina ar primi garanții de securitate occidentale, fără prezența de trupe străine pe teritoriul său.
Documentul prevede că Crimeea, Luhansk și Donețk vor fi recunoscute ca fiind de facto rusești, inclusiv de către Statele Unite, în vreme ce Herson și Zaporojie vor fi înghețate de-a lungul liniei de contact.
Reacția Europei: pace justă și durabilă.
Planul Washingtonului a generat o reacție rapidă în Europa. Miniștrii de externe ai statelor membre ale Uniunii Europene au insistat că orice încetare a războiului și orice acord de pace trebuie să fie just și durabil și să fie negociat cu participarea deplină a Ucrainei și a Europei, nu ca rezultat al unei înțelegeri bilaterale între Washington și Moscova, relatează Digi24.
Autoritățile din Ucraina, Marea Britanie, Franța și Germania pregătesc o contraofertă ca răspuns la planul SUA pentru o soluționare pașnică a războiului, a raportat Reuters pe 21 noiembrie.
Sprijinul concret al României pentru Ucraina.
România a sprijinit Ucraina cu 1,5 miliarde de euro, echivalentul a 0,6% din PIB-ul din 2021, începând din februarie 2022, până în luna iunie 2025, conform datelor Consiliului Fiscal. Această sumă reprezintă aproximativ 10% din dobânzile pe care România le plătește anual pentru datoria publică.
În termeni de procent din PIB, România se află în zona de mijloc a țărilor europene, comparabil cu Italia, Spania sau Cehia, dar mult sub țări precum Danemarca (3,3% din PIB), Estonia (3,2%) sau Polonia (1,3%).
Poziția președintelui Nicușor Dan.
Președintele Nicușor Dan a declarat vineri seară că se alătură mesajului liderilor europeni care au asigurat Ucraina de sprijinul lor continuu. „Urmăresc cu cea mai mare atenție cele mai recente evoluții privind războiul Federației Ruse împotriva Ucrainei„, a transmis șeful statului român pe platforma X.
Dan a salutat „eforturile reînnoite ale președintelui Donald J. Trump de a avansa către un armistițiu durabil„, subliniind totodată că „securitatea României și a întregii Europe depinde de condițiile viitoarei păci în Ucraina„.
Poziția României se înscrie în contextul mai amplu al angajamentului față de Ucraina. Peste 3,6 milioane de refugiați ucraineni au intrat în România de la începutul războiului, dintre care peste 112.000 au decis să rămână în țara noastră, fiind bine primiți și integrați în societate.
Evenimentele următoarelor zile vor fi cruciale pentru viitorul Ucrainei și al securității europene. Rămâne de văzut dacă presiunile americane vor determina Kievul să accepte condiții considerate de mulți analiști ca fiind prea favorabile Moscovei, sau dacă propunerea europeană va oferi o alternativă viabilă.
