România se numără printre statele membre ale Uniunii Europene cu cea mai pronunțată polarizare economică internă, cu un contrast accentuat între regiunile dezvoltate și zonele afectate de sărăcie extremă. Avertismentul vine chiar de la nivel european: Roxana Mînzatu, vicepreședinte executiv al Comisiei Europene și comisar pentru drepturi sociale, a afirmat că decalajele regionale din România depășesc media blocului comunitar, conform unui interviu difuzat de Euronews România și preluat de Money.ro.
Comisarul european: România are o polarizare mai mare decât media UE.
Mînzatu a recunoscut că fenomenul polarizării interne nu este specific doar României, existând în toate statele membre contraste între regiuni prospere și zone defavorizate. Însă situația din țara noastră este net mai gravă.
„Este o polarizare în interiorul statelor membre, nu doar în România, între regiuni foarte dezvoltate și regiuni cu sărăcie uneori extremă. România are o polarizare mai mare, într-adevăr, și aici este și motivul pentru care România primește aceste fonduri europene, această politică de coeziune”, a declarat Roxana Mînzatu.
Cifrele confirmă această realitate. Potrivit datelor prezentate de comisar la un eveniment al Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene, citat de Ziarul Financiar, Regiunea București-Ilfov înregistrează un PIB aproape dublu față de media europeană, în timp ce Regiunea Nord-Est — Moldova — se situează la sub jumătate din media UE. Ambele se află în aceeași țară, la distanță geografică relativ mică.
7 miliarde de euro europeni pentru educație și programe sociale.
Comisia Europeană a alocat României 7 miliarde de euro din bugetul 2021-2027 pentru programe de educație și combatere a sărăciei. Fondurile vizează reducerea abandonului școlar, asigurarea mesei calde în școli, formarea profesorilor și programe de after school, dar și ajutoare alimentare și screening medical pentru persoanele vulnerabile.
🗞️ Citește și Acestea
Riscul de sărăcie și excluziune socială a scăzut de la 32% la 27,9% în ultimii ani, dar rămâne semnificativ peste media UE de 21%. Situația din educație este și mai îngrijorătoare: doar 11,4% dintre copiii sub 3 ani sunt înscriși în servicii de îngrijire timpurie, față de 39,2% media UE, iar 16,8% dintre tineri abandonează școala prematur — aproape dublu față de media europeană de 9,4%.
Decalajul structural: o problemă nerezolvată în 18 ani de UE.
Paradoxul rămâne vizibil: deși PIB-ul și salariul mediu ale României s-au triplat de la aderarea la UE în 2007, decalajele interne s-au adâncit în unele zone. Experții atrag atenția că politica de coeziune a îmbunătățit media națională fără a reduce suficient disparitățile dintre județe și regiuni.
O nouă etapă se anunță pentru luna mai, când Roxana Mînzatu a confirmat că va fi prezentată prima strategie europeană anti-sărăcie — un document care va include recomandări specifice pentru statele cu mai mult de șapte indicatori sociali în situație critică, printre care se numără și România. Implementarea acestor fonduri și reforme va fi testul real al capacității României de a reduce, nu doar de a constata, una dintre cele mai mari inegalități regionale din Uniunea Europeană.
