Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Dragoș Pîslaru, ministrul interimar al Investițiilor și Proiectelor Europene, a anunțat că România a atras 10 miliarde de euro din fonduri europene în intervalul iunie 2025, respectiv iunie 2026, performanță descrisă drept un record absolut în istoria absorbției fondurilor comunitare de către România, potrivit HotNews.ro. Țara noastră a urcat pe locul al doilea în Uniunea Europeană la sume nete absorbite.
Vestea vine într-un context de criză politică prelungită, în care România se află de aproape două luni fără un Guvern cu puteri depline, ceea ce face cu atât mai importantă menținerea ritmului de absorbție a banilor europeni.
„Anul de 10″: absorbția pe fondurile de coeziune s-a triplat.
Pîslaru a prezentat bilanțul într-o postare pe Facebook, în care a detaliat evoluția față de perioada anterioară. Absorbția pe fondurile de coeziune a crescut de la 3,28 miliarde de euro în urmă cu un an la peste 10,41 miliarde de euro în prezent, o creștere de 7,14 miliarde de euro.
„După ce ne-am obișnuit să fim mereu ultimii în toate clasamentele, România este astăzi pe locul 2 în Uniunea Europeană la sume nete absorbite. În ciclul financiar actual, contractarea a atins pragul de 97% și sunt sigur că ajungem la 100%”_, a transmis ministrul.
🗞️ Citește și Acestea
Fondurile europene au ajuns să reprezinte 76% din investițiile publice ale României, jucând un rol central în reducerea presiunii asupra deficitului bugetar.
Aproape 3 miliarde de euro atrase prin PNRR.
• 10,41 miliarde EUR: total fonduri de coeziune absorbite în 12 luni
• 2,62 miliarde EUR: suma atrasă prin cererea de plată nr. 4 din PNRR
• 350 milioane EUR: suma atrasă prin cererea de plată nr. 3 din PNRR
• 76%: ponderea investițiilor europene în totalul investițiilor publice
• 97%: grad de contractare în ciclul financiar actual
Pe componenta PNRR, România a atras aproape 3 miliarde de euro prin cererile de plată nr. 3 și nr. 4. Pîslaru a mai anunțat, pe 19 iunie, că s-au finalizat pozitiv negocierile tehnice cu Comisia Europeană privind ultima modificare a PNRR, menținând integral suma alocată de peste 20 de miliarde de euro și evitând corecții financiare care puteau ajunge la miliarde de euro pierduți.
Performanță remarcabilă, dar cu provocări nerezolvate.
Saltul de la ultima poziție la locul al doilea în UE reprezintă o schimbare semnificativă de imagine pentru România în fața instituțiilor europene. Analisti economici subliniază că triplarea absorbției pe fondurile de coeziune are efect direct asupra reducerii presiunii pe bugetul public, reducând nevoia de finanțare internă sau din împrumuturi.
Cu toate acestea, Pîslaru însuși recunoscuse în luna iunie că gestionarea celor aproximativ 8.000 de proiecte rămase în PNRR rămâne o provocare. „Alegerea României a fost să aibă aproximativ 21.000 de proiecte în PNRR. Acum avem un stoc de 8.000 de proiecte foarte mici, foarte dispersate, foarte dificil de gestionat”_, declarase ministrul la o conferință organizată la București.
Atingerea unui grad de absorbție de 95% pe PNRR până la finalul perioadei de implementare depinde în continuare de ritmul reformelor, de stabilitatea politică și de capacitatea administrativă a instituțiilor implicate.
–
