Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Reacția României la cel mai grav atac cibernetic care a vizat vreodată un sistem de sănătate european a devenit studiu de caz internațional, după ce BBC și presa din Grecia au prezentat modul în care autoritățile și medicii români au gestionat criza din februarie 2024, potrivit G4Media. România este acum citată ca exemplu de bune practici în fața unor atacuri de tip ransomware care vizează tot mai frecvent infrastructura medicală la nivel mondial.
Atacul din 10 februarie 2024: cum s-a răspândit virusul în 26 de spitale
Pe 10 februarie 2024, Directoratul Național de Securitate Cibernetică (DNSC) din București a început să primească apeluri de urgență de la spitale din întreaga țară. Hackerii reușiseră să compromită sistemele firmei de software RSC și, prin intermediul platformei medicale Hippocrate, au infectat rețelele spitalicești cu o variantă de ransomware denumită BackMyData.
Anchetatorii cibernetici au lucrat toată noaptea și au descoperit că 26 de spitale fuseseră infectate. Fișierele pacienților, inclusiv analize de laborator, rețete, tratamente și date de salarizare, au fost criptate și accesul la ele a fost blocat complet.
Dan Cîmpean, șeful DNSC, a luat o decizie radicală: ordinul a fost transmis la peste 100 de spitale să se deconecteze imediat de la internet, potrivit BBC. Măsura a oprit răspândirea atacului, dar a lăsat spitalele fără acces la dispozitive conectate, e-mailuri sau sisteme online.
🗞️ Citește și Acestea
Medicii au improvizat: dosare pe hârtie și Excel offline
Fără acces la platformele digitale, personalul medical a revenit la metodele clasice. Dosarele pacienților au fost completate manual, laboratoarele au transmis rezultatele în format tipărit, iar cadrele medicale au improvizat soluții de avarie.
„Când am văzut că sistemul nu va fi reparat rapid, am creat o metodă offline, astfel încât să putem înregistra fiecare pacient”, a declarat Vlad Paic, de la Spitalul Carol Davila din București, citat de Antena 3. „Am cerut laboratorului să ne dea rezultatele pe hârtie. Am folosit Excel și alte instrumente offline pentru a ne asigura că îngrijirea pacienților nu este afectată.”
Oana Goidescu, chirurg de gardă la Spitalul din Buzău, povestea că situația a fost „destul de neplăcută”, deoarece fișa IT nu este doar o listă de pacienți, ci cuprinde toate solicitările de analize, radiologie, medicamente și consumabile. „Toate acestea dispăruseră”, a spus ea.
Unii medici au recunoscut că revenirea la hârtie a fost ușurată de faptul că România trecuse relativ recent la digitalizare și personalul mai știa să lucreze și în format analogic.
România a refuzat să plătească răscumpărarea de 160.000 de euro
Hackerii au cerut 160.000 de euro în bitcoin pentru a decripta fișierele blocate. Autoritățile române au transmis un mesaj clar: nicio unitate spitalicească nu trebuia să contacteze atacatorii și niciuna nu trebuia să plătească.
DNSC a folosit mass-media pentru a comunica direct cu spitalele și cu publicul, îndemnând cetățenii să evite deplasarea la spitale dacă nu era o urgență. Deși sălile de așteptare s-au aglomerat în continuare, iar unii pacienți și-au manifestat frustrarea față de personal, sistemul a ținut.
În paralel, echipele IT au restaurat sistemele infectate folosind copiile de siguranță existente pe servere. Lecția cheie, subliniată ulterior de experți, a fost că spitalele dispuneau de backup-uri relativ recente ale datelor.
În aproximativ cinci zile, majoritatea spitalelor și-au reluat activitatea aproape normală, fără a fi raportate decese sau vătămări grave ale pacienților cauzate direct de atac, potrivit Capital.ro.
BBC și presa internațională: România, exemplu de urmat în fața ransomware-ului
„Acțiunile lor de-a lungul a patru zile, începând cu 10 februarie 2024, au devenit un caz de testare pentru planificatorii dezastrelor la nivel internațional”_, scrie BBC, citat de G4Media.
Publicația greacă Protagon a scris că măsurile luate de România „au creat o școală” în gestionarea unor crize similare la nivel mondial. Alina Bîzgă, de la compania de securitate cibernetică Bitdefender, a explicat de ce spitalele sunt ținte atractive: „Spitalele oferă servicii critice, iar infractorii cred că, dacă provoacă perturbări cât mai mari, cresc șansele ca victimele să plătească răscumpărarea.”
DNSC a confirmat că, ulterior incidentului din 2024, mai multe organizații internaționale afectate de atacuri cibernetice au solicitat echipei române ghidaj în comunicarea de criză și gestionarea incidentelor.
Contextul global: spitalele, principala țintă a hackerilor
Datele recente confirmă amploarea fenomenului. FBI a declarat că asistența medicală este acum domeniul cel mai vizat al infrastructurii critice naționale la nivel global.
În Marea Britanie, un atac informatic asupra unei companii de analize medicale a afectat mai multe spitale din Londra. În Statele Unite, compania Change Healthcare a plătit peste 19 milioane de euro pentru a-și recupera accesul la sisteme, iar furnizorul Ascension a fost și el victima unui atac major.
România rămâne unul dintre puținele exemple în care un sistem medical de mari dimensiuni a rezistat unui atac ransomware major, fără să cedeze la cerințele hackerilor și fără consecințe grave asupra pacienților.
–
