Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
România face pași concreți pentru a deveni un jucător relevant pe piața mineralelor rare, cu trei proiecte strategice deja desemnate și un parteneriat consolidat cu Statele Unite. Oana Țoiu, ministrul Afacerilor Externe, a anunțat după discuțiile de la Washington că București lucrează la simplificarea procedurilor administrative pentru a atrage investiții în sectorul magneziului, grafitului și cuprului, potrivit TVR Info.
Washington cere mai puțină birocrație, mai multe investiții.
După întâlnirile cu oficialii americani, ministra de Externe a subliniat că direcția susținută de SUA coincide cu obiectivele României. „În vizita oficială în Washington D.C. am discutat cu Doug Burgum, Secretar al Departamentului de Interne al SUA, la un prânz de lucru care a avut loc în cadrul reuniunii ministeriale dedicată mineralelor rare”, a declarat Țoiu.
Șefa diplomației române consideră că securitatea economică depinde de reziliența lanțurilor de aprovizionare: „Securitatea economică a României și a întregii Uniuni Europene depinde, astăzi mai mult ca oricând, de reziliența lanțurilor de aprovizionare”. Ea a arătat că există o viziune comună între București și Washington: „Nevoia de a reduce birocrația pentru investițiile strategice, păstrând în același timp cele mai înalte standarde de transparență și protecție”.
Trei zăcăminte strategice: magneziu, grafit și cupru.
România are deja trei proiecte strategice desemnate pentru exploatarea mineralelor rare, aflate în județele Bihor, Hunedoara și Gorj. Proiectul, susținut prin fondurile destinate relansării economice, urmează o Strategie Națională recent aprobată, menită să repoziționeze țara pe harta furnizorilor de materii prime critice.
🗞️ Citește și Acestea
„Avem deja 3 proiecte strategice desemnate (magneziu, grafit și cupru), aliniate la standardele europene și lucrăm la simplificarea procedurilor administrative pentru a atrage investiții care să genereze locuri de muncă sigure”, a explicat Țoiu în declarațiile sale. Aceste resurse se regăsesc în zone cu tradiție minieră și reprezintă o oportunitate de reactivare a industriei care strălucea în perioada comunistă.
Geologii subliniază că aceste resurse nu sunt doar active economice, ci și „monedă de schimb” în negocierile diplomatice viitoare. Măsura vine în contextul în care Statele Unite și Uniunea Europeană caută intens alternative pentru a reduce dependența de China, liderul actual al pieței mineralelor rare.
Parteneriat cu SUA pentru piețe de desfacere stabile.
Un punct esențial al strategiei României îl reprezintă relația cu Statele Unite, văzută drept cheie pentru valorificarea resurselor. „Consolidăm parteneriatul cu SUA pentru a asigura piețe de desfacere stabile și sigure pentru resursele noastre”, a subliniat ministra de Externe.
Importanța strategică a demersului a fost confirmată la Washington, unde reprezentanții României s-au alăturat delegaților din alte 50 de state pentru a coordona o strategie internațională comună. Discuțiile au vizat nu doar aspecte economice, ci și dimensiunea geopolitică a aprovizionării cu minerale critice.
Ministra a insistat asupra rolului esențial pe care aceste resurse îl au în economia actuală: „Mineralele rare nu sunt doar termeni tehnici, ele sunt motorul tehnologiei moderne – de la telefoanele pe care le folosim zilnic și mașinile electrice, până la soluțiile de stocare a energiei verzi”.
De la potențial la rezultate concrete.
Mesajul final al ministrei Țoiu a fost legat de necesitatea ca planurile să producă efecte vizibile în economie: „Este extrem de important să transformăm potențialul României în rezultate concrete pentru o economie modernă împreună cu partenerii noștri strategici”.
Această realitate face ca statele să concureze tot mai intens pentru acces la astfel de resurse. România încearcă să își construiască o poziție solidă printr-o abordare care combină valorificarea zăcămintelor locale cu integrarea în lanțurile internaționale de aprovizionare.
Proiectul românesc vine în contextul unei curse globale pentru resursele critice. UE și SUA caută să reducedependența de China, care controlează aproximativ 70% din producția globală de minerale rare și peste 90% din capacitatea de rafinare. România dispune de rezerve semnificative de magneziu, grafit și cupru, elemente esențiale pentru baterii, panouri solare, turbine eoliene și tehnologia militară.
Succesul implementării strategiei depinde de capacitatea României de a simplifica rapid birocrația, de a atrage investiții străine și de a dezvolta expertiza tehnică necesară exploatării și rafinării la standarde europene. Timpul este esențial, deoarece și alte țări europene dezvoltă proiecte similare pentru a răspunde cererii crescânde de minerale critice.
