Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
România, alături de alte șapte state de pe flancul estic al Uniunii Europene, a cerut marți blocului comunitar să trateze apărarea regiunilor de frontieră ca prioritate strategică în fața amenințării ruse, potrivit StiriPeSurse.ro. La summitul de la Helsinki, liderii au convenit că Finlanda și Polonia vor coordona noul proiect de consolidare a apărării colective pe flancul estic.
Summitul de la Helsinki: Rusia rămâne o amenințare pe termen lung.
La inițiativa prim-ministrului Finlandei, Petteri Orpo, șefii de guvern din Suedia, Estonia, Letonia, Polonia și Bulgaria, alături de președinții României și Lituaniei, s-au întâlnit marți la Helsinki pentru a stabili direcțiile de acțiune viitoare. „Consolidarea apărării europene nu va avea loc dacă noi, statele de la frontiera estică a UE, nu ne facem vocile auzite”, a declarat Orpo pentru jurnaliști.
Președintele României, Nicușor Dan, a subliniat că „flancul estic se află în centrul acestei amenințări” și că amenințarea rusă persistă chiar și după o eventuală pace în Ucraina, conform Digi24. Liderii au emis un comunicat comun în care solicită „acțiuni urgente pentru a mobiliza finanțări UE, publice și private” pentru investiții suplimentare în securitate.
Priorități concrete: Drone, mobilitate militară și scuturi aeriene.
Liderii au identificat patru domenii prioritare pentru consolidarea apărării: apărarea împotriva dronelor, mobilitatea militară, scuturile aeriene și supravegherea frontierelor. Președintele Lituaniei, Gitanas Nausėda, a declarat la sosirea sa la summit: „Flancul estic merită o concentrare specială, pentru că reprezintă a doua linie de apărare a libertății noastre după Ucraina. Trebuie să construim un zid al descurajării”, relatează HotNews.ro.
🗞️ Citește și Acestea
Eforturile se vor concentra în special asupra perioadei care începe cu 2027, când va fi alocată cea mai mare parte a fondurilor europene. Din bugetul actual al UE, doar 1,5 miliarde de euro au mai rămas neutilizate pentru proiecte de apărare, iar țările de pe flancul estic urmăresc o parte substanțială din viitorul buget estimat la 131 de miliarde de euro pentru 2028-2034.
Complementaritate cu NATO, nu dublare.
Declarația liderilor de marți deschide calea pentru ca responsabilii din domeniul apărării să continue cu proiectele emblematice ale Uniunii Europene. Obiectivul este atragerea și a altor state membre din vest, în special Germania, Danemarca și Țările de Jos. „Toate activitățile noastre desfășurate individual la nivelul Uniunii Europene trebuie să fie complementare NATO”, a declarat președintele Lituaniei.
În mod tradițional, UE a avut un rol foarte limitat în domeniul apărării, întrucât multe dintre statele membre fac parte din NATO. Această abordare este pusă acum sub semnul întrebării, deoarece blocul trebuie să abordeze proiecte mult mai ample care nu pot fi gestionate de un singur stat. Nicușor Dan a subliniat importanța strategică a Mării Negre și a oferit ca România să găzduiască un Hub de Securitate Maritimă.
Context geopolitic: Între război și negocierile de pace.
Invadarea la scară largă a Ucrainei de către Moscova, începută în urmă cu aproape patru ani, a declanșat cel mai amplu efort de reînarmare în Europa de la Al Doilea Război Mondial încoace. Extinderea NATO spre nord — prin aderarea Finlandei în 2023 și a Suediei în 2024 — a remodelat arhitectura de securitate a continentului.
Prim-ministrul Finlandei a avertizat că Rusia își va disloca forțele către flancul estic al NATO în cazul unui acord de pace în Ucraina. Chiar dacă Statele Unite au oferit luni garanții de securitate mai substanțiale Kievului, rămâne neclar dacă Rusia va accepta condițiile. Nevoia de echipamente defensive este cea mai acută la granițele estice ale Uniunii, acolo unde amenințarea rusă este cea mai pregnantă.
Summitul de la Helsinki marchează începutul unui efort coordonat al statelor est-europene de a obține resurse și atenție politică din partea UE pentru securitatea regională. Urmează să vedem dacă la summitul UE de joi de la Bruxelles proiectele emblematice vor primi undă verde din partea tuturor liderilor.
