România continuă să apere flancul estic al NATO chiar și fără un guvern funcțional și cu un deficit bugetar ridicat, potrivit unei analize publicate de EUobserver. Publicația europeană atrage atenția că, deși atenția publicului internațional se concentrează pe Polonia și țările baltice, frontiera estică a alianței din zona românească se confruntă cu o presiune constantă.
Piloții români, în alertă permanentă
Materialul citează un pilot român de F-16 care a doborât două drone rusești în doar 24 de ore, într-un interviu publicat de Ministerul Apărării Naționale, fără dezvăluirea identității acestuia. „Nu sunt singuri. Suntem acolo pentru a-i proteja, zi și noapte, șapte zile pe săptămână, tot anul”, a declarat pilotul, citat de sursa europeană.
Începând de vinerea precedentă, trei drone rusești au intrat în spațiul aerian românesc, câte una pe zi, iar aviatorii militari le-au doborât pe toate. România a înregistrat peste 80 de incursiuni ale dronelor de la începutul războiului rusesc din Ucraina, în 2022, iar cel mai grav incident a avut loc în luna mai, când o dronă a lovit o clădire rezidențială din Galați, rănind o mamă și copilul acesteia.
Bucureștiul a expulzat un diplomat rus
Analistul de securitate Radu Magdin este citat spunând că incursiunile repetate ale dronelor reprezintă un test din partea Moscovei. „Credem că acesta este de fapt un test rusesc. Nu este o coincidență că, zi după zi, continuă să trimită drone”, a explicat Magdin. În urma incidentelor, autoritățile de la București au decis expulzarea ambasadorului Rusiei, potrivit relatării.
Deși interceptările au fost considerate un succes pentru forțele aeriene, experții citați remarcă un dezechilibru de costuri: dronele rusești ieftine sunt doborâte cu rachete în valoare de jumătate de milion de euro. Analistul Radu Tudor subliniază că țările NATO se mișcă încă prea lent în adoptarea unor soluții anti-dronă mai economice, deși România a achiziționat deja sistemul MEROPS.
🗞️ Citește și Acestea
Cheltuieli de apărare în creștere, în ciuda deficitului
Potrivit sursei citate, cheltuielile românești pentru apărare vor ajunge la 2,8% din PIB în acest an, un nivel considerat ridicat pentru bugetul național, chiar dacă rămâne sub pragul depășit deja de unele state baltice. România a comandat 32 de avioane de vânătoare F-35 și dispune în prezent de aproape 70 de aeronave F-16, alături de singurul centru european de instruire pentru acest tip de avion, care antrenează și piloți ucraineni. Țara este, totodată, singurul membru NATO de pe flancul estic cu trei sisteme de rachete Patriot.
Instabilitate politică, în timp ce armata continuă să funcționeze
Materialul EUobserver notează că România este lipsită de un guvern legitim din luna mai, după destrămarea coaliției de partide pro-europene, iar partidul suveranist AUR a ajuns la 34% în cel mai recent sondaj CURS, cel mai mare scor dintre toate formațiunile politice românești, conform datelor publicate de Digi24.
Chiar și în acest context, partidele au reușit să se reunească pentru a adopta legislația necesară utilizării celor 16 miliarde de euro aprobate de Comisia Europeană prin schema de finanțare SAFE, dedicată reînarmării europene, și pentru a salva un jalon important al PNRR, esențial pentru evitarea pierderii a aproximativ 8,5 miliarde de euro din fonduri europene.
Rămâne de văzut cât timp va putea funcționa acest echilibru fragil între instabilitatea politică internă și nevoia de coeziune pe teme de securitate națională, într-un moment în care presiunea la granița estică a NATO nu dă semne de reducere.
Aliații occidentali, alături de România
Interceptările repetate ale dronelor rusești au atras reacții de solidaritate din partea mai multor state aliate. Belgia, care are aproximativ 300 de militari staționați în România în cadrul forței NATO de pe flancul estic, a transmis un mesaj de sprijin ferm după seria de incidente din spațiul aerian românesc. De asemenea, Suedia a calificat public încălcările spațiului aerian drept inacceptabile, reafirmând solidaritatea deplină cu România ca stat membru NATO și UE.
Secretarul general al NATO a subliniat, la rândul său, că întărirea apărării și a descurajării pe flancul estic rămâne o prioritate a alianței, un mesaj care capătă greutate suplimentară în contextul incidentelor recente. Analiștii citați de presa europeană atrag atenția, totuși, că declarațiile de solidaritate trebuie susținute cu resurse concrete, având în vedere numărul mare de incursiuni înregistrate în ultimii ani pe teritoriul românesc.
O poziționare militară în contrast cu fragilitatea politică
Contrastul dintre soliditatea posturii militare românești și fragilitatea instituțională a momentului politic intern rămâne principalul element remarcat de observatorii externi. Deși țara se confruntă cu un vid guvernamental și cu un deficit bugetar considerat printre cele mai ridicate din Uniunea Europeană, capacitatea armatei de a răspunde amenințărilor de pe flancul estic nu pare afectată de această instabilitate, cel puțin până în prezent.
