Parlamentul României a validat miercuri, 8 octombrie 2025, o legislație care marchează o nouă etapă în combaterea corupției transfrontaliere, conferind Direcției Naționale Anticorupție atribuții mai largi și introducând sancțiuni mai aspre pentru infracțiunile care implică funcționari străini.
Camera Deputaților a adoptat în calitate de for decizional proiectul legislativ inițiat de Ministerul Justiției, care modifică și completează Legea nr. 319/2024. Actul normativ urmărește implementarea recomandărilor Grupului de lucru anti-mită al OCDE, organizație la care România aspiră să adere. Modificările aduse cadrului juridic nu sunt cosmetice – ele redefinesc instrumentele de care dispune statul român în lupta împotriva coruperii oficialilor publici străini în operațiunile economice internaționale.
Potrivit Ministerului Justiției, citat de Stiripesurse.ro, noul cadru legislativ introduce o serie de măsuri concrete. DNA va putea investiga acum și infracțiunile conexe – spălare de bani, fals în înscrisuri sau evaziune fiscală – atunci când acestea sunt comise în legătură cu coruperea funcționarilor publici străini. Această extindere de competență consolidează capacitatea instituției de a trata dosarele complexe într-o manieră integrată, evitând fragmentarea anchetelor între multiple instituții.
Pe lângă aspectul procedural, legea aduce și modificări la nivelul sancțiunilor. Valoarea unei zile-amendă pentru persoanele fizice crește semnificativ, ajungând la un interval cuprins între 500 și 10.000 de lei. Totodată, se introduce posibilitatea confiscării extinse – bunurile obținute indirect din săvârșirea faptelor de corupție vor putea fi confiscate, măsură menită să descurajeze beneficiile economice ale infracțiunii.
Legislația introduce și elemente de stimulare a conformității corporative. Persoanele juridice care implementează politici eficiente de prevenire a corupției vor beneficia de circumstanțe atenuante judiciare, relevă G4Media.ro. Această prevedere urmărește să încurajeze mediul de afaceri să adopte proactiv măsuri de integritate, transformând companiile din potențiale vehicule ale corupției în parteneri ai transparenței.
🗞️ Citește și Acestea
De asemenea, după cum notează aceeași sursă, legea oferă protecție sporită avertizorilor de integritate, conform Legii nr. 361/2022, pentru persoanele care semnalează organelor de urmărire penală săvârșirea unor fapte de corupere a funcționarilor străini. Această măsură vine să corecteze o vulnerabilitate istorică a sistemului românesc – reticența cetățenilor de a raporta ilegalități din teama represaliilor.
Context și implicații strategice
Modificările legislative se înscriu în demersul mai larg de aderare a României la OCDE, proces inițiat oficial prin invitația primită la 18 aprilie 2023. Convenția OCDE privind combaterea mituirii funcționarilor publici străini este considerată la nivel global instrumentul de referință în lupta împotriva corupției din tranzacțiile internaționale. România și-a depus instrumentul de ratificare la Paris în iulie 2023, iar acum implementează recomandările tehnice ale organizației.
Legea completează și Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internațională în materie penală, introducând dispoziții clare pentru cererile de extrădare și asistență judiciară bazate pe Convenția Anti-mită. Această armonizare legislativă facilitează colaborarea transfrontalieră în investigarea cazurilor de corupție care depășesc granițele naționale.
Din perspectivă economică, măsurile adoptate trimit un semnal puternic către partenerii internaționali: România își consolidează cadrul de integritate și devine un partener predictibil în tranzacțiile comerciale globale. Conform comunicatului Ministerului Justiției, aceste reforme „contribuie la consolidarea încrederii partenerilor internaționali în capacitatea țării de a combate eficient coruperea funcționarilor publici străini”.
Totuși, eficiența reală a noului cadru legislativ depinde de aplicarea sa consecventă. Istoric, România a demonstrat că poate adopta legislație anticorupție de înaltă calitate, însă provocarea constantă rămâne implementarea efectivă și evitarea tentațiilor de slăbire a instrumentelor de control. Cu atât mai mult, extinderea competențelor DNA trebuie să vină însoțită de resurse umane și financiare adecvate, altfel riscul supraaglomerării instituției este real.
Următorul test pentru acest cadru legislativ va fi primul val de investigații bazate pe noile prevederi. Modul în care DNA va folosi competențele sale extinse și felul în care instanțele vor interpreta noile circumstanțe atenuante și agravante vor defini, în practică, impactul real al acestei reforme asupra corupției transnaționale.
